Studiul irigatiei cerebrale si a extremitatilor la un lot de bolnavi cu conectivite

11.01.2003, 15:43

Simona Gusti*, Irina Stoicescu, Alice Gusti

In ultimul timp, se remarca o crestere a morbiditatii bolilor autoimune, a conectivitelor. Sunt afectiuni grave, cu manifestari viscerale multiple în tot organismul si cu afectarea aparatului cardiovascular (2,6,7). Daca afectarea cardiaca a fost studiata în lupus eritematos, în special, manifestarile vasculare sunt mai putin studiate, cunoscute si mentionate în literatura. Pornind de la aceste conside-rente, am efectuat un studiu al irigatiei cerebrale si a extremitatilor la un lot de bolnavi de conectivite, utilizând metode neinvazive. MATERIAL SI METODA
S-a studiat irigatia cerebrala si a extremitatilor la un lot de 68 bolnavi de conectivite (32 bolnavi de lupus erite-matos si 36 bolnavi de sclerodermie), predominant de sex feminin, între 30-50 ani, cu o vechime a bolii de peste 10 ani, folosind metode neinvazive: fotopletismografia digitala si explorarea cu ultrasunete Doppler.
Fotopletismografia digitala. In principiu, razele de lumina patrund în tesutul cutanat si subcutanat, fiind apoi reflectate de hemoglobina eritrocitara. Fasciculul reflectat este proportional cu calibrul si oscilatiile de volum ale vaselor cutanate si subcutanate. Fasciculul reflectat este captat de o celula fotoelectrica cu siliciu si transformat în oscilatii electrice, care sunt amplificate si înregistrate pe un poliinscriptor 6NEK-4 (fabricat în Germania), în paralel cu ECG si fonocardiograma, cu o viteza de derulare a hârtiei de 25 mm/sec. Cu cât teritoriul examinat este mai bine irigat, tesutul absoarbe mai putina lumina si reflecta mai multa lumina, care cazând pe celula fotoelectrica va da un curent electric mai amplu. Inregistrarea s-a facut cu pacientul în decubit, relaxat, în conditii de confort termic; pe deget, se pune dispozitivul, care contine sursa de lumina si celula fotoelectrica. Se calculeaza si se prelucreaza statistic parametrii fotopletismografici la loturile de bolnavi si se compara cu cei ai unui lot de 40 persoane sanatoase clinic (lotul martor- tabelul I).
Explorarea neinvaziva cu ultrasunete Doppler se bazeaza pe efectul Doppler-Fizeau, care exprima decalajul în frecventa între un fascicul de unde ultrasonore, reflectat de un mobil în miscare (o hematie), si frecventa fasciculului de ultrasunete incident (Franceschi, 1980). Aparatul utilizat a fost Sonopan UDP-10 de 8MHz, cu emisie pulsata, cu un sistem de semnalizare sonor si de înregistrare gra-fica pe acelasi poliinscriptor 6NEK. Curbele Doppler au fost înregistrate în paralel cu o derivatie ECG si cu fonocardiograma pe benzi de frecventa medie. Sonda Doppler emitatoare-receptoare de ultrasunete a fost aplicata la locurile de palpare a arterelor radiale, tibiale posterioare, pedioase bilateral si la nivelul arterelor carotide comune si interne bilateral.

Curba Doppler are 2 componente: o unda pozitiva ampla, care reprezinta viteza maxima a fluxului sistolic, urmata de o a 2-a unda pozitiva cu amplitudine mai mica decât a fluxului sistolic - viteza diastolica - care exprima rezistenta arteriala periferica si elasticitatea arterei explorate (1, 3, 4). S-au calculat si prelucrat statistic parametrii curbelor Doppler pe carotide la loturile studiate si s-au comparat cu cei ai lotului martor de persoane sanatoase (index de rezistenta, indice de perfuzie si indice de distensibilitate carotidiana).
S-au corelat rezultatele explorarilor vasculare cu determinarea anticorpilor antinucleari si cu simptomele si semnele bolnavilor.

	X	s	CV
Timp de ascensiune ms	120	+/-10	8,3
Indice de celeritate	16	+/-10	6,2

Tabelul I - Parametrii fotopletismografici la lotul martor

Timp de ascensiune

+13%

136

+/-10

7,3

Indice de celeritate

+12%

+/-10

5,5

Tabelul II - Parametrii fotopletismografici la pacientii cu lupus

Timp de ascensiune

+18%

142

+/-10

Indice de celeritate

+25%

+/-2

Tabel III - Parametrii fotopletismografici la pacientii cu sclerodermie

	Carotida primitiva dreapta			Carotida primitiva stanga
	X	s	CV	X	s	CV
Viteza sistolica cm/s	85	+/-10	11,7	82	+/-10	12
Viteza diastolica cm/s	25	+/-2	8	30	+/-2	6,6
Indexul de rezistenta	0,65	+/-0,05	7,6	0,6	+/-0,05	8,3
Indexul de perfuzie	7,8	+/-0,4	5,1	7,5	+/-0,5	6,6
Indexul de distensibilitate carotidiana	9,5	+/-0,5	5,3	9,6	+/-0,4	4,1

Tabel IV - Parametrii curbelor Doppler la martor

	Carotida primitiva dreapta			Carotida primitiva stanga
	X	s	CV	X	s	CV
Viteza sistolica cm/s	-20% 68	+/-5	7,3	-15% 70	+/-5	7
Viteza diastolica cm/s	-20% 16	+/-1	6	-17% 25	+/-1	4
Indexul de rezistenta	+7% 0,7	+/-0,05	7,1	+13% 0,68	+/-0,05	7,3
Indexul de perfuzie	-11% 7	+/-0,4	5,7	-7% 7	+/-0,4	5,7
Indexul de distensibilitate carotidiana	-6% 9	+/-0,5	5,5	-8% 8,9	+/-0,4	4,4

Tabelul V - Parametrii curbelor Doppler la pacientii cu lupus eritematos

[if !supportEmptyParas] [endif]	Carotida primitiva dreapta			Carotida primitiva stanga
[if !supportEmptyParas] [endif]	X	s	CV	X	s	CV
Viteza sistolica cm/s	-22% 64,3	+/-5	7,4	-23% 63,1	+/-5	7,6
Viteza diastolica cm/s	-18% 18	+/-2	11	-17% 25	+/-2	4
Indexul de rezistenta	+10% 0,72	+/-0,05	6,8	+16% 0,7	+/-0,05	7,1
Indexul de perfuzie	-11% 7	+/-0,4	5,7	-7% 7	+/-0,4	5,7
Indexul de distensibilitate carotidiana	-6% 9	+/-0,5	5,2	-8% 8,9	+/-0,4	4,1

Tabel VI - Parametrii curbelor Doppler la pacientii cu sclerodermie

REZULTATE SI DISCUTII
Din analiza curbelor fotopletismografice la loturile studiate, comparativ cu lotul martor, am remarcat un vârf rotunjit, incizura dicrota sus-situata, care atrage atentia asupra hipertoniei vaselor mici si mijlocii, la ambele loturi, dar mai accentuat la lotul bolnavelor de sclerodermie.
Se remarca o crestere cu 13% a timpului de ascensiune si o crestere cu 12% a indicelui de celeritate la lotul bolnavelor de lupus eritematos (tabelul II) si o crestere cu 18% a timpului de ascensiune si cu 25% a indicelui de celeritate la lotul bolnavelor de sclerodermie (tabelul III), ceea ce subliniaza existenta unei hipertonii în teritoriul vascular periferic. Proba de ridicare a mâinii arata o slaba reactivitate vasculara la schimbarea pozitiei, la lotul bolnavelor de sclerodermie, dominând fenomenele spastice.
Din analiza parametrilor curbelor Doppler pe carotide, comparativ cu lotul martor de persoane sanatoase (tabelul IV), a reiesit o importanta reducere a vitezei sistolice cu 20% la lotul bolnavelor cu lupus eritematos si cu 22% la bolnavele de sclerodermie, o întârziere de flux sistolic, sugerând o discreta îngustare a vaselor, mai ales la lotul bolnavelor de sclerodermie, posibil si din cauza proceselor aterosclerotice coexistente (tabelele V, VI).
Am remarcat o crestere a indexului de rezistenta cu 7% la bolnavele de lupus si cu 10% la cele de sclerodermie, atestând prezenta hipertoniei vasculare.
Subliniem o importanta reducere a fluxului diastolic, uneori pâna la disparitie, pe arterele pedioase bilateral, mai accentuat în cazul bolnavelor de sclerodermie, din cauza unei reactii de hipertonie simpatica supraadaugata modificarilor organice vasculare.
Aceste modificari s-au corelat cu aspectele clinice subiective si obiective.
Am constatat o buna corelare (r=0,89) între parametrii fotopletismografici (timpul de ascensiune) si reducerea vitezei sistolice la loturile studiate, fapt care atrage atentia asupra importantelor reduceri de flux sanguin în teritoriul cerebral, dar si la extremitati.
La 40% din bolnavele studiate, în urma tratamentului specific combinat cu vasodilatatoare timp de 2 luni, am remarcat o ameliorare neta a curbelor Doppler si a parametrilor respectivi, demonstrând semnificativ importanta factorului spastic, supraadaugat modificarilor morfologice organice vasculare.
Modificarile fotopletismografice si a parametrilor curbelor Doppler s-au corelat semnificativ cu semnele clinice, la ambele loturi de bolnave (fig.1, 2).

Fig.1 - Lupus eritematos cronic (cu evolutie de 20 de ani)

Fig.2 - Lupus eritematos cronic (forma congestiva)

Am constatat prezenta anticorpilor antinucleari fluorescenti la 32% din bolnavele investigate.
CONCLUZII
1. Metodele fotopletismografice si explorarea cu ultrasunete Doppler sunt neinvazive, repetabile, permit aprecierea fluxului sistolic si diastolic pe arterele carotide si la extremitati.
2. La loturile bolnavelor de lupus si sclerodermie, se remarca o reducere a irigatiei cerebrale si a extremitatilor în special la lotul bolnavelor de sclerodermie, prin modi-ficari organice vasculare, dar si prin componenta vasospastica supraadaugata.
3. Metoda cu ultrasunete Doppler permite aprecierea eficacitatii tratamentului, prin urmarirea în evolutie a parametrilor curbelor Doppler.
BIBLIOGRAFIE
1. Avram Rodica, Nagy I, Avram J - Efectul Doppler în diagnosticul bolilor vasculare periferice- Viata medicala, vol XXXIV, nr. 9, 1987, 421-426.
2. Feier Virgil - 1998- Dermato-venerologie, Ed. AMARCORD, Timisoara.
3. Franceschi CI - 1980- L-investigation vasculaire par ultrasonographie Doppler. Ed. Masson Paris, New York, Barcelona.
4. Gusti Simona, Stoicescu Irina, Alice Gusti - Aspects de l-irrigation des extremites chez les jeunes personnes avec syndrome Raynaud. Rev. Physiology, 1992 Tome 29, nr. 3-4, 97-10
5. Guyton AC, Hale JE - 1996- Textbook of medical physiology, W. B. Saunders Co. Philadelphia
6. Maier Nicolae - 1999- Patologie cutanata. Ed. Casa Cartii de }tiinta.
7. Saurat JH, Groshans E, Laugier P, Lachapelle JM - 1993- Manuale di Dermatologia e Venerologia. Ed. Masson, Milano (editione italiana).

EMCB
https://arhiva.emcb.ro/article.php?story=20030111154352000