Suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) in ascita refractara si hidrotoraxul refractar (partea II)
01.07.2007, 01:00
Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna iulie 2007.
Dr. Mirela Ciocirlan, Dr. Mihai Ciocirlan, Prof. Mircea Diculescu
Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni Bucuresti
Continuare - vezi prima parte aici
De la introducerea lui in practica clinica in urma cu 18 ani, suntul
portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) a devenit o valoroasa metoda de
tratament a complicatiilor hipertensiunii portale (HTP) la pacientii cu ciroza
hepatica.
INDICATII SPECIFICE ALE TIPS
ASCITA REFRACTARA
Ascita refractara se defineste ca ascita ce nu poate fi
mobilizata prin dieta hiposodata si tratament diuretic adecvat sau intoleranta
la terapia diuretica optimala, cu complicatii conexe importante: encefalopatie
hepatica, dezechilibre ale electrolitilor sau insuficienta renala [19, 20].
Ascita refractara este o complicatie majora a cirozei hepatice
si se asociaza cu o supravietuire extrem de redusa [20,
21]. Pentru tratamentul sau au fost propuse mai multe optiuni. Terapia
standard consta in paracenteze repetate asociate cu infuzia concomitenta de
albumina; suntul peritoneovenos, TIPS si transplantul hepatic sunt
alternativele propuse. Pe baza studiilor disponibile pana in prezent TIPS si-a
dovedit eficacitatea in tratamentul ascitei refractare, dar in ceea ce priveste
ameliorarea supravietuirii acestor bolnavi, rezultatele sunt contradictorii [22].
Eficacitatea TIPS in controlul ascitei se
coreleaza cu reducerea semnificativa a hipertensiunii portale si a fost
verificata in studii efectuate pe un numar important de pacienti [14, 23, 24].
La pacientii cu hemoragii variceale
repetate, scopul TIPS este reprezentat de reducerea gradientului portosistemic
sub 12 mmHg [23, 25], insa nu exista date
despre reducerea optima a acestui gradient pentru controlul ascitei refractare;
in general se considera acceptabila reducerea cu 40-50% a gradientului initial [1]. Un gradient portosistemic mare inainte de
TIPS se pare ca este factor de raspuns favorabil la pacientii cu ascita
refractara [26].
Pe de alta parte, reducerea fluxului portal
poate duce la agravarea functiei hepatice si inducerea insuficientei hepatice [1].
Nu exista criterii clare care sa indice cand
un pacient non responsiv la terapia diuretica /complicatii ale acesteia trebuie
tratat prin paracenteze repetate si albumina sau cand acesta ar trebui sa
beneficieze de un TIPS. Atitudinea recomandata de majoritatea specialistilor
este de a incerca intai terapia standard: 3-4 paracenteze mari asociate cu
infuzia de albumina pot recupera pacientul aducandu-l in stadiul responsiv la
tratament diuretic, daca nu, pentru un interval de 2-3 luni se pot repeta
paracentezele largi la intervale mai mari sau mai mici, dupa care, daca in
continuare este nevoie de mai mult de 2 paracenteze largi/luna se considera ca
tratamentul altereaza foarte mult calitatea vietii pacientului si atunci devine
prioritara indicatia de TIPS.
TIPS este de asemenea de ales in cazul in care survin
complicatii aditionale ascitei refractare cum sunt : peritonite bacteriene
spontane recurente, hernii ombilicale mari, hidrotorax recurent sau sindrom
hepatorenal [14, 16, 27].
Pacientii cu encefalopatie hepatica si cei
cu bilirubina>3mg/dl vor fi exclusi pentru TIPS.
Transplantul hepatic ramane o indicatie
ferma la pacientii cu ciroza hepatica si ascita refractara, insa se poate
realiza practic la un numar redus de pacienti in primul rand datorita disponibilitatii
reduse dar si altor factori cum sunt continuarea abuzului de alcool, asocierea
hepatocarcinomului, diverse infectii. Totusi, la cei care pot beneficia de un
transplant hepatic, montarea prealabila a unui TIPS nu are consecinte negative
, ci dimpotriva permite un timp de asteptare mai lung si nu impieteaza tehnic
procedura.
Criteriile de responsivitate variaza: lipsa
ascitei la 3 luni/1 an documentate ultrasonografic sau criterii clinice:
controlul ascitei (ceea ce inseamna ca nu mai este nevoie de paracenteze) sau
absenta recurentei ascitei. Astfel, daca luam in considerare primul criteriu de
responsivitate, se apreciaza ca intre 38-61% din pacienti nu mai au ascita la 3
luni dupa montarea TIPS [1, 14, 15, 16, 28].
Intr-o metaanaliza recenta se apreciaza ca aproximativ 50% din bolnavii la care
s-a montat un TIPS nu au ascita la 1 an, comparativ cu doar 11% din cei la care
tratamentul a continuat cu paracenteze plus albumina [22].Intr-un
alt studiu, unde lipsa de raspuns a fost apreciata ca recurenta clinica a
ascitei, circa 58% din pacienti au inregistrat un raspuns favorabil, comparativ
cu 20% in grupul celor tratati cu paracenteze si albumina [29].
Supravietuirea in lipsa transplantului hepatic la pacientii cu
TIPS pentru ascita refractara este in general intre 43-70% [14, 30].
HIDROTORAXUL HEPATIC REFRACTAR
Este o complicatie rara, afectand 5-10% din
pacientii cu ciroza hepatica si ascita. Se datoreaza migrararii fluidului
ascitic in cavitatea toracica prin defecte diafragmatice, conform unui gradient
presional.
Managementul clinic al acestor pacienti este similar cu al
celor cu ascita. Pacientii cu hidrotorax recurent/persistent in ciuda
restrictiei sodice si tratamentului diuretic maximal, care necesita
toracocenteze repetate, intra in categoria celor cu hidrotorax refractar.
Acesti pacienti au de obicei ascita moderata, dar necesita toracocenteze
repetate pentru eliminarea lichidului pleural si ameliorarea dispneei.
Similar peritonitei bacteriene spontane, lichidul pleural se
poate infecta si poate constitui o cauza de refractaritate. Acest lucru se
constata la aproximativ 13% din pacientii cu hidrotorax refractar [31].
Studiile realizate pana in prezent au aratat ca TIPS este
eficace la 70-80% din pacienti prin disparitia hidrotoraxului la 3 luni/1an sau
lipsa nevoii de toracocenteze. Supravietuirea pacientilor se pare ca este
similara cu a celor fara TIPS [ 32, 33].
Pacientii cu hidrotorax refractar si indicatie de TIPS sunt
considerati de asemenea candidati pentru transplantul hepatic, TIPS fiind
utilizat ca o punte in asteptarea acestuia.
| chestionar emc |
Bibliografie
- Rossle
M, Grandt D. TIPS an update. Best Practice & Research Clinical
Gastroenterology 2004; 18(1): 99-123
- Shiffman
ML, Jeffers L, Hoofnagle JH. The role of transjugular intrahepatic portosystemic
shunt for treatment of portal hypertension and its complications: a
conference sponsored by the National Digestive Disease Advisory Board.
Hepatology 1995; 22: 1591-7
- Spencer
EB, Cohen DT, Darey MD. Safety and efficacy of transjugular intrahepatic portosystemic
shunt creation for the treatment of hepatic hydrothorax. Journal of
Vascular and Interventional Radiology 2002; 13: 385–90
- Perello
A, Garcia-Pagan JC, Gilabert R. TIPS is a useful long-term derivative
therapy for patients with Budd–Chiari syndrome uncontrolled by medical
therapy. Hepatology 2002; 35: 132–9
- Siegerstetter
V, Deibert P, Ochs A. Treatment of refractory hydrothorax with
transjugular intrahepatic portosystemic shunt: long-term results in 40
patients. European Journal of Gastroenterology and Hepatology 2001; 13:
529–34
- Brensing
KA, Textor J, Perz J. Long term outcome after transjugular intrahepatic
portosystemic stent-shunt in non-transplant cirrhotics with hepatorenal
syndrome: a phase II study. Gut 2000; 47: 288–95
- Brensing
KA, Textor J, Strunk H. Transjugular intrahepatic portosystemic
stent-shunt for hepatorenal syndrome. Lancet 1997; 349: 697
- Rosado
B, Kamath PS. Transjugular intrahepatic portosystemic shunt:
an update. Live Transpl 2003; 9: 207-17
- van
Buuren HR, ter Borg PC. Transjugular intrahepatic portosystemic
srhunt (TIPS): indications and long-term patency. Scand J
Gastroenterol Suppl 2003; 239: 100-4
- Charon
JP, Alaeddin FH, Pimpalwar SA. Results of a retrospective multicenter
trial of the Viatorr Expanded Polytetrafluoroetylene-covered Stent-Graft
for transjugular intrahepatic portosystemic shunt creation. J Vasc Interv
Radiol 2004; 15/1219-30
- Lind
CD, Malisch TW, Chong WK. Incidence of shunt occlusion or stenosis following
transjugular intrahepatic portosystemic shunt placement. Gastroenterology
1994; 106:1277–83
- Rossle
M, Siegerstetter V, Huber M. The first decade of the transjugular
intrahepatic portosystemic shunt (TIPS): state of
the art. Liver 1998; 18: 73–89
- Haskal
ZJ, Martin L, Cardella JF. Quality improvement guidelines for transjugular
intrahepatic portosystemic shunts. SCVIR Standards
of Practice Committee. Journal
of Vascular and Interventional
Radiology 2001; 12:131–6
- Roosle
M, Ochs A, Gulberg V. A comparison of paracentesis and transjugular
intrahepatic portosystemic shunting in patients with ascites. N Eng J Med
2000; 342: 1701-7
- Lebrec
D, Giuily N, Hadengue A. Transjugular intrahepatic portosystemic shunts:
comparison with paracentesis in patients with cirrhosis and refractory
ascites: a randomized trial. J Hepatol 1996; 25: 135-44
- Gines
P, Uriz J, Calaborra B. Transjugulat intrahepatic portosystemic shunting
versus paracentesis plus albumin for refractory ascites in cirrhosis.
Gastroenterology 2002; 123: 1839-47
- Kochar
N, Tripathi D, Ireland H. Transjugular intrahepatic portosystemic stent
shunt (TIPSS) modification in the management of post-TIPSS refractory
hepatic encephalopathy. Gut 2006; 55: 1617-23
- Silva
RF, Arroyo PC, Duca WJ. Complications following transjugular intrahepatic
portosystemic shunt: a retrospective analysis. Transplantation Proceedings
2004; 36: 926-8
- Arroyo
V, Gines P, Gerbes AL. Definition and diagnostic criteria of refractory
ascites and hepatorenal syndrome in cirrhosis.
International Ascites Club. Hepatology
1996; 23: 164–76
- Rosemurgy AS, Zervos E, Clark WC. TIPS versus Peritoneovenous Shunt in
the treatment of medically intractable ascites. A Prospective Randomized
Trial. Anals of Surgery 2004; 239(6): 883-91
- Guardiola J, Xiol X, Escribia JM. Prognosis assessment of cirrhotic patients
with refractory ascites treated with a peritoneovenous shunt. Am J Gastroenterol 1995; 90: 2097–102
- Delterne
P, Mathurin P, Dharancy S. Transjugular intrahepatic portosystemic shunt
in refractory ascites: a meta-analysis. Liver International 2005; 25:
349-56
- Sanyal
AJ, Freedman AM, Luketic VA. The natural history of portal hypertension
after transjugular intrahepatic portosystemic shunts. Gastroenterology
1997; 112: 889-98
- Boyer
T. Transjugular intrahepatic portosystemic shunt: Current Status.
Gastroenterology 2003; 124: 1700-10
- Garcia-Tsao
G, Groszmann RJ, Fisher RL. Portal pressure, presence of gastroesophageal
varices and variceal bleeding. Hepatology 1985; 5: 419-24
- Satheesh
N, Singh R, Yoselewitz M. Correlation between portal/hepatic vein gradient
and response to transjugular intrahepatic portosystemic shunt creation in
refractory ascites. J Vasc interv Radiol 2004; 15: 1431-4
- Valeriano
V, Salerno F, Merli M. TIPS versus paracentesis in the treatment of
refractory ascites: preliminary result of a randomized controlled trial.
Gastroenterology 2000; 118: A1090
- Sanyal
A, Genning C, Reddy KR. The North American Study for the treatment of
refractory ascites. Gastroenterology 2003; 124: 634-41
- Albillos
A, Banares R, Gonzalez M. A meta-analysis of transjugular intrahepatic
portosystemic shunt versus paracentesis for refractory ascites. Journal of
Hepatology 2005; 43: 990-6
- Membreno
F, Baez AL, Pandula R. Differences in long term survival after
transjugular intrahepatic portosystemic shunt for refractory ascites and
variceal bleed. Journal of Gastroenterology and Hepatology 2005; 20:
474-81
- Bozkurt
S, Stein J, Teuber G. Hepatic hydrothorax. Z Gastroenterol 2005; 43:
1319-28
- Siegerstetter
V, Deibert P, Ochs A. Treatment of refractory hydrothorax with
transjugular intrahepatic portosystemic shunt: long term result in 40
patients. European Journal of Gastroenterology and Hepatology 2001: 13:
529-34
- Spencer
EB, Cohen DT, Darey MD. Safety and efficacy of transjugular intrahepatic
portosystemic shunt for the treatment of hepatic hydrothorax. Journal of
Vascular and Interventional Radiology 2002; 13: 385-90
EMCB
https://arhiva.emcb.ro/article.php?story=20070629174234283