Consideratii epidemiologice asupra tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa izolate din probele bacteriologice recoltate in cadrul c

Mirela Manolescu*, O. Sorop, Anca Ungureanu, Irina Stoicescu

Literatura de specialitate semnaleaza cresterea incidentei infectiilor nozocomiale cu Pseudomonas aeruginosa, fapt explicat de conditiile favorabile de dezvoltare si de agresivitate ale germenului. Folosirea excesiva a te-rapiei cu antibiotice, profilactice si curative, a dus la selectarea de tulpini de Ps. aeruginosa multirezistente.

Material si metode.
Studiul s-a efectuat pe 20 311 probe recoltate steril in cadrul controalelor periodice in perioada 1 ianuarie 2000 - 1 ianuarie 2001 in sectiile Spitalului Clinic nr. 1 din Craiova. Izolarea germenului s-a efectuat pe un numar mare de medii diverse lichide si solide (selective si diferentiale). Identificarea microorga-nismelor s-a realizat prin studiul caracterelor de cultura, morfologice si biochimice.
Pentru izolarea si identificarea Ps. aeruginosa au fost folosite normele metodologice elaborate de Institutul Dr. I. Cantacuzino din Bucuresti. Antibiograma s-a practicat prin metoda difuzimetrica recomandata de OMS (1997).
Tulpinile au fost testate la agentii antibacterieni folositi in clinicile spitalului, si anume: betalactamine, aminoglicozide, chinolone si cefalosporine.
Interpretarea zonelor de inhibitie s-a facut folosind tabelele de concordanta intre concentratia antibioticului pe disc si concentratia minima inhibitorie (CMI) si diametrul zonei de inhibitie (Larian, 1994).
Lizotiparea si serotiparea s-au efectuat in cadrul laboratoarelor Institutului Cantacuzino.
Interpretarea rezultatelor s-a facut avand in vedere stabilirea numarului de germeni pe cm2 pentru probele recoltate in vederea testarii sterilitatii si pe cm3 pentru probele care vizeaza microaeroflora.

Rezultate si discutii. Rezultatele sunt reprezentate in tabelele I si II.

Tabelul I - distributia probelor studiate

Nr. probe	Pozitive Nr. probe (%)	Negative Nr. probe (%)
Probe studiate 20 311	10 099 (49,72)	10 212 (50.28)
Probe pentru controlul sterilitatii 3 811	182 (4,77)	3 629 (95,23)
Probe pentru controlul salubritatii 9 800	4 217 (43,03)	5 093 (56,9)
Probe pentru controlul aeromicroflorei 5 700	5 700 (100%)	-

Tabelul II - Sensibilitatea la antibiotice a tulpinilor de Ps. Aeruginosa

Agenti antibacterieni	S %	MS %	R %
Azlocilina	62	-	38
Mezlocilina	58	10	32
Piperacilina	63	-	37
Ticarcilina	12	11	77
Cefaperozona	7	40	53
Cefotaxima	3	47	50
Cefsulodina	42	20	38
Ceftazidima	25	20	55
Ceftriaxona	3	30	67
Cefuroxima	4	3	95
Colimicina	100	-	-
Amikacina	80	10	10
Gentamicina	48	20	32
Kanamicina	2	2	96
Neomicina	70	10	20
Streptomicina	10	5	85
Ciprofloxacina	45	30	25
Norfloxacina	72	13	15
Ofloxacina	51	3	46
Pefloxacina	14	20	74

S - sensibil; MS - moderat sensibil; R - rezistent

Incidenta serotipurilor (% din probe): I-IV 40%, II-VI-XV 25%, XV 20% si XIII 15%. Serotipurile XV au fost lizorezistente, 0,38% au prezentat poliaglutinari.
Rezultatele obtinute de noi atesta faptul ca la baza infectiilor nozocomiale sta, in primul rand, poluarea si impurificarea mediului spitalicesc cu o varietate de germeni (inclusiv Pseudomonas aeruginosa), proveniti de la diverse surse (pacient, personal medicosanitar, bucatarese, ingrijitoare, studenti etc.), inclusiv in cadrul unor interventii medicale cu scop diagnostic sau terapeutic.
Din numarul total de probe pozitive (10 099), in 2% din cazuri (202 probe), s-au izolat tulpini de Ps.aeruginosa.
Avand in vedere aparitia tot mai frecventa de tulpini multirezistente, multi autori indica efectuarea de testari asupra raspunsului tulpinilor de Ps. aeruginosa la chimioterapicele utilizate frecvent in sectiile cu risc.
In ceea ce priveste sensibilitatea la agenti antimicro-bieni, datele din literatura arata ca cel mai frecvent utilizate antibiotice impotriva Ps. aeruginosa sunt betalactaminele, aminoglicozidele si chinolonele.
In 1990, la Simpozionul privind antibioticele (Florida, SUA), s-a definit un nou termen farmacodinamic: efectul postantibiotic, prin care se desemneaza perioada de timp necesara bacteriei pentru a-si relua cresterea dupa expunerea scurta la antibiotic. Efectul postantibiotic la piocianic este prezent fata de toate aminoglicozidele, el fiind de cel putin 2 ore, ceea ce permite distantarea dozelor la 12 ore.
Am observat un numar mare de tulpini rezistente la gentamicina (32%), kanamicina (96%) si streptomicina (85%).
Numerosi autori recomanda pentru o eficienta sporita asocierea betalactamine + aminoglicozide.
Al treilea grup de antibiotice active fata de Ps. aeruginosa il reprezinta chinolonele (fluorchinolonele).
Ciprofloxacina si norfloxacina au dovedit eficienta foarte buna, rezistenta situandu-se intre 15 si 25%. Cele mai mari procente de rezistenta au fost constatate la pefloxacina (74%) si ofloxacina (46%).
In privinta polimixinelor, am observat pastrarea sensibilitatii de 100% la colimicina a tulpinilor izolate.
Rezistenta mai crescuta a fost semnalata la ticarcilina (77%), cefoperazona (53%) si cefotaxima (50%).