emecebe reloaded

Bine ai venit la EMCB
30.10.2025, 23:10

>

Vezi versiunea pentru imprimanta

Psychological Aspects of Pain at Patients with Critical Limb Ischemia

PsihiatrieLiliana Veronica Diaconescu1, I. Diaconescu2
1) Department of Medical Psychology, University of Medicine and Pharmacy “C. Davila”, Bucharest, Romania
2) Department of Vascular Surgery, Emergency Institute of Cardiovascular Diseases “Prof.Dr. C.C.Iliescu” Bucharest, Romania

Corresponding author: Liliana Veronica Diaconescu, MD
University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” 8, Eroilor Sanitari Blvd, Bucharest, Romania
e-mail: idiac2002@yahoo.com

Vezi versiunea pentru imprimanta

Sindroame hepatotoxice asociate medicatiei psihotrope

Psihiatrie

Dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, doctor în ºtiinþe medicale, Spitalul Clinic Militar Central „Dr. Carol Davila”

Dr. Octavian Vasiliu, medic specialist psihiatru, Spitalul Clinic Militar Central „Dr. Carol Davila”

Dr. Diana Patriche, medic rezident psihiatru, Spitalul Clinic Militar Central „Dr. Carol Davila”

Dr. Beatrice Stãnescu, medic rezident psihiatru, Spitalul Clinic Militar Central „Dr. Carol Davila”

Dr. Elena Bãdescu, medic rezident psihiatru, Spitalul Clinic Militar Central „Dr. Carol Davila”

Dr. Mihaela Vasile, medic rezident psihiatru, Spitalul Clinic Militar Central „Dr. Carol Davila”


Articol din publicatia Medicina Modernã 2009; 16(4)

Articol pentru sectiunea EMC medicina familiei, luna februarie 2011

Rezumat

Majoritatea substanþelor psihotrope suferã metabolizare la nivel hepatic, fenomen care presupune posibilitatea apariþiei fenomenelor adverse de tip hepatocitolitic sau colestatic fie direct, fie prin interacþiunile farmacokinetice cu alte medicamente administrate concomitent. Monitorizarea transaminazelor este necesarã pentru a evita instalarea unor reacþii severe ireversibile, atunci când existã date în literatura de specialitate referitoare la potenþialul hepatotoxic al respectivelor medicamente. Antidepresivele, antipsihoticele tipice ºi atipice, benzodiazepinele, inhibitorii de acetilcolinesterazã, timostabilizatoarele ºi substanþele cu potenþial de dependenþã sunt analizate din perspectiva incidenþei efectelor hepatotoxice, a mecanismelor prin care se produc acestea ºi a consecinþelor pe termen scurt sau lung ale reacþiilor adverse induse.

Abstract

Many of the psychotropic drugs are metabolized in the liver, a phenomenon that involves the possibility of hepatocytolitic or cholestatic adverse events. These reactions could be provoked either through a direct mechanism, or through the pharmacokinetic interactions with other co-administered drugs. The monitoring of the transaminases level is usefull in order to avoid serious and irreversible reactions, whenever there are data in the literature sustaining the existence of hepatotoxicity associated to the currently used drugs. Asntidepressants, antipsychotics, both typical and atypical, benzodiazepines, acetylcholynesterase inhibitors, anticonvulsants and dependence associated drugs are analysed using variables like the incidence, mechanisms and short and long term prognosis of the hepatotoxic reactions.

Cuvinte cheie:

hepatotoxicitate, hepatocitolizã, colestazã, efecte adverse, antidepresive, antipsihotice

Keywords:

hepatotoxicity, antidepressants, drugs of abuse, antipsychotics

Vezi versiunea pentru imprimanta

Tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie (ADHD) la copil (III)

Psihiatrie
Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |
II. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferential. Comorbiditati (continuare)

Pentru evaluarea copilului cu comportament sugestiv pentru ADHD, este necesara o abordare medicala comprehensiva. În mod obisnuit, aceasta cuprinde un istoric detaliat, un examen fizic complet, o evaluare a dezvoltarii neurologice si efectuarea unor teste selectionate dintr-o larga varietate de proceduri biomedicale. Aceasta evaluare ajuta la confirmarea diagnosticului de ADHD sau identifica alte afectiuni care mimeaza afectiunea. Studiile efectuate la copiii cu ADHD au dovedit o rata înalta a comorbiditatii cu afectiuni de natura psihiatrica, inclusiv tulburari de conduita, depresie si alte tulburari afective, tulburari anxioase si ticuri. În acest articol, care vede ADHD ca una dintre numeroasele expresii clinice ale unei tulburari a prelucrarii neurologice mult mai generalizate, se înfatiseaza o abordare a diagnosticului.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie (ADHD) la copil (IV)

Psihiatrie
Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |

III. Recomandarile Academiei Americane de Pediatrie privind evaluarea copilului scolar cu ADHD (2001)
ADHD este cea mai obisnuita afectiune neurocomportamentala a copilariei. Este una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice pe care le poate întâlni pediatrul. Grija pentru documentarea corecta a comportamentelor, a tulburarilor de învatare si a altor tulburari mentale coexistente asigura evaluarea corespunzatoare si comprehensiva a copilului. Scopul acestui articol este de a trece în revista recomandarile bazate pe dovezi pentru ADHD si implicatiile lor clinice. Recomandarile practice ale Academiei Americane de Pediatrie (AAP) pentru evaluarea si diagnosticarea copiilor scolari cu ADHD ofera medicilor de familie si pediatrilor o baza stiintifica pentru evaluarea copiilor cu probleme de comportament si învatare.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie (ADHD) la copil (I)

Psihiatrie
Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |


I. Istoric, etiopatogenie, epidemiologie

ADHD este un sindrom definit clinic, caracterizat prin limitarea inadecvata pentru vârsta a atentiei sustinute, asociata de obicei cu impulsivitate si hiperactivitate. Are o înalta prevalenta, puternic impact personal si social si deseori este asociat cu alte tulburari de dezvoltare sau psihiatrice. Genetica joaca un rol important în originea ADHD, dar si factorii de mediu par a fi importanti în expresia acestui sindrom. Informatiile despre ADHD sunt importante pentru pediatru, care deseori joaca un rol central în identificarea, coordonarea si evaluarea tratamentului.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Tulburarea hiperactivitate/deficit de atentie (ADHD) la copil (II)

Psihiatrie
Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |
II. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferential. Comorbiditati

Pentru evaluarea copilului cu comportament sugestiv pentru ADHD, este necesara o abordare medicala comprehensiva. În mod obisnuit, aceasta cuprinde un istoric detaliat, un examen fizic complet, o evaluare a dezvoltarii neurologice si efectuarea unor teste selectionate dintr-o larga varietate de proceduri biomedicale. Aceasta evaluare ajuta la confirmarea diagnosticului de ADHD sau identifica alte afectiuni care mimeaza afectiunea. Studiile efectuate la copiii cu ADHD au dovedit o rata înalta a comorbiditatii cu afectiuni de natura psihiatrica, inclusiv tulburari de conduita, depresie si alte tulburari afective, tulburari anxioase si ticuri. În acest articol, care vede ADHD ca una dintre numeroasele expresii clinice ale unei tulburari a prelucrarii neurologice mult mai generalizate, se înfatiseaza o abordare a diagnosticului.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Comunicarea cu pacientul psihotic - un model aparte de comunicare?

Psihiatrie
Articol preluat din Revista Acta Medica Transilvanica pentru sectiunea EMC alte specialitati, luna august 2007.

VICTORIA BURTEA, Facultatea de Medicinã, Braºov

Comunicarea cu pacientul psihotic constituie o problemã de mare importanþã pentru familia acestuia, prietenii, colegii de muncã ºi chiar pentru personalul medical. Simptomele psihotice relevã o deteriorare severã în aprecierea realitãþii în ciuda evidenþelor de contrariu. Nerecunoaºterea sau ignorarea acestora constituie o problematicã importantã ce îngreuneazã comunicarea cu aceºti pacienþi. Aceasta nu este o problemã specificã României ci una generalã, indiferent de þarã ºi care aparþine în egalã mãsurã individului ºi comunitãþii.

Vezi versiunea pentru imprimanta

Aspecte psihosociale in ingrijirea copilului cu diabet zaharat

Psihiatrie
Articol preluat din Revista Acta Medica Transilvanica pentru sectiunea EMC pediatrie, luna iunie 2007.

LUMINIÞA BELDEAN, CARMEN NARCISA NATEA (Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu

Îngrijirea copilului cu diabet zaharat pune probleme particulare personalului medical. Managementul bolii implicã atât copilul cât ºi familia acestuia. În lucrare sunt discutate aspecte legate de stress, adaptare, nevoi de informare ºi educaþie în diabetul zaharat al copilului. Sunt menþionate particularitãþi legate de vârsta copilului, sunt analizate reacþiile pãrinþilor.
Vezi versiunea pentru imprimanta

Depresia varstnicului

Psihiatrie
Articol din Revista Acta Medica Transilvanica

Articol pentru sectiunea EMC alte specialitati, luna mai 2007

Dr. LAURA ªERBÃNESCU (Centrul de Sãnãtate Publicã Sibiu), D. IGNA

Depresia ºi tulburãrile cognitive reprezintã ºi în prezent cea mai grea povarã a vârstnicului. Spre deosebire de afecþiuni ca boala Altzheimer ºi demenþa vascularã, în al cãror tratament se fac astãzi primii paºi, depresia este o afecþiune care a fost studiatã de mult timp ºi pentru care existã în prezent tratament, cu o eficienþã în 80-90% din cazuri.

Cunoscutã încã din antichitate, depresia ºi manifestãrile ei clinice au fost descrise de Hipocrate, ca afecþiuni ale “ bilei negre”. În traducerea literarã din limba greacã se descoperã însã o formã particularã a depresiei - “melancolia”.

Vezi versiunea pentru imprimanta

First Episode Psychosis - Prodromal Symptoms

Psihiatrie


Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 3/2005
Full text [membership required, free registration]

Author: Monica Ienciu, Ileana Stoica
Department of Psychiatry, Victor Babes University of Medicine and Pharmacy Timisoara

Aim of the study: to analyze several parameters of early psychosis that are important in clinical practice. One of the fields of interest that has become lately the focus of many clinicians and theoreticians is the research of early psychosis. Recently the research has focused mainly on exploring the period preceding the first psychotic episode.
Prima | Inapoi | 1 2 | Inainte | Ultima