Date utilizator
Ai uitat parola?
|
|
Bine ai venit la EMCB
27.05.2022, 15:48
30.06.2015, 22:00
Afisari 2,829
 Mihaela Vilcu, E. Catrina, T. Pãtraæcu, Z. Filipovski, I. Brezean
“I. Juvara” Surgical Clinic, “Dr. I Cantacuzino” Hospital, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy Bucharest, Romania
Corresponding author: Assistant Lectuer Mihaela Vīlcu PhD
The “I. Juvara” Departament of Surgery, The “Dr. I Cantacuzino” Clinical Hospital 5-7, Ion Movila Street, District 2, Bucharest, Romania
e-mail: mprunaiche@yahoo.com
07.04.2015, 14:10
Afisari 2,312
BV Martian, BI Diaconescu, M Beuran Emergency Clinical Hospital Bucharest "Floreasca" Summary: Despite many advances in the last decades the optimal treatment for concomitant gallstones and common bile duct (CBD) stones is still controversial. While for the asymptomatic gallbladder stones the need for surgery is still under debate, there is large consensus regarding the indication to remove the CBD stones, which appear to be associated in 3-10% of patients (1). Before the laparoscopic era the standard treatment for CBD stones was open cholecystectomy and CBD exploration. For the patients unfit for surgery, or with severe complications such as acute cholangitis, jaundice and pancreatitis, ERCP with endoscopic sphincterotomy (ES) and stone extraction was a valuable, seldom stand alone, life saving, alternative. With the advent of laparoscopic cholecystectomy (LC) in 1987-1988, new techniques added to the armamentarium of CBD stones treatment. Reddick & Olsen (2,3) sustained the ERCP with endoscopic sphincterotomy (ES) and stone extraction as early as 1990; Petelin (4), almost simultaneously, introduced the laparoscopic CBD exploration (LCBDE). The current standards of practice recognise 3 options: the combined laparo-endoscopic, the totally laparoscopic and the open approach.
31.08.2007, 22:00
Afisari 11,669
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna septembrie 2007.
M. Vartic, A. Chilie, M. Beuran (Chirurgia, 101 (4): 365-374)
Factorii de risc si factorii protectori pentru aparitia hemoragiei digestive
Ulcerul de stress induce la nivel gastrointestinal hemoragii digestive (HD) active sau importante clinic la bolnavii gravi din sectiile de terapie intensivã (STI) si īn special la cei cu ventilatie mecanicã sau cu tulburãri de coagulare ce fac parte dintr-o grupã de risc īnalt (tabelul 1) (1). Un rol fiziopatologic īl au scãderea pH-ului gastric, cresterea
permeabilitãtii mucoasei gastrice si leziunile ischemice.
31.05.2007, 22:00
Afisari 23,685
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna iunie 2007.
I.D. Vīlcea, I. Vasile, M. Pasalega, F. Calotã, C. Mesinã, S. Scurtu, C. Mirea (Chirurgia, 101 (1): 25-30)
Introducere
Cancerul colorectal reprezintã una dintre cele mai frecvente localizãri ale bolii neoplazice, topografia rectalã a tumorii fiind
responsabilã de peste 1/3 din cazuri (1, 2, 3).
Ultimii ani au adus importante clarificãri īn ceea ce priveste conduita terapeuticã īn cancerele rectale: utilizarea obligatorie
a radioterapiei preoperatorii pentru stadiile
curabile, reducerea numãrului de interventii chirurgicale mutilante (amputatii de rect) prin coborārea limitei de rezectie a rectului tumoral
la 2 cm sub tumorã, excizia obligatorie a mezorectului, ameliorarea functiei de continentã prin
utilizarea rezervorului colonic īn J, ameliorarea tulburãrilor urinare si sexuale postoperatorii prin disectia instrumentalã
minutioasã a plexurilor hipogastrice (4, 5, 6).
Prezentul studiu are ca obiectiv analiza conduitei
terapeutice aplicate īn cancerul de rect īn ultimii 10 ani īn Clinica II Chirurgie Craiova.
31.05.2007, 22:00
Afisari 15,459
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna iunie 2007.
I. Popescu, M. Ionescu, S. Alexandrescu, S. Ciurea, Doina Hrehoret, Patricia Sārbu-Boeti, Mirela Boros, Adina Croitoru, Rodica Anghel (Chirurgia, 101 (1): 13-24)
Introducere
Metastazele hepatice (MH) apar īn evolutia unui cancer
colorectal (CCR) la aproximativ 50% din pacienti (1). Dintre acestea 20-30% sunt metastaze sincrone, iar aproximativ 25% sunt metacrone.
Tratamentul MHCCR este multimodal, optiunile
terapeutice disponibile fiind rezectia hepaticã, distructia prin mijloace fizice (hipertermie sau crioablatie), chimioterapia
(sistemicã sau locoregionalã) si radioterapia.
Īn prezent, reducerea semnificativã a morbiditãtii (sub 20%) si mortalitãtii (sub 5%) (2, 3) postoperatorii (īn centre specializate), precum si supravietuirile īndelungate (25 - 45% la 5 ani) (4, 5) ale pacientilor cu MHCCR rezecate au fãcut ca rezectia hepaticã sã fie consideratã nu doar legitimã, ci sã constituie standardul terapeutic fatã de care se apreciazã
eficacitatea oricãrui alt tratament.
30.04.2007, 22:00
Afisari 14,646
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (3): 267-273)
Articol pentru sectiunea EMC chirurgie, luna mai 2007
A. Carantino, P. Matusz, I. Florescu, Ingrid Marinescu, Ruxandra Mihai
Introducere
O definitie clarã a bolii nu existã īn literatura de specialitate. Am īncercat sã pun cap la cap cunostintele existente pentru a putea realiza o descriere cāt mai corectã a leziunilor.
Maladia Dupuytren = afectiune de etiologie incertã, localizatã la nivelul tesutului conjunctiv al fetei palmare a māinii si degetelor si care determinã retractia progresivã si ireversibilã a aponevrozei palmare, a expansiunilor sale si a tesutului conjunctiv īnconjurãtor.
06.03.2007, 15:11
Afisari 14,613
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (1): 69-73)
Autori: M. Barbulescu, T. Burcos, C.D. Ungureanu, I. Zodieru-Popa
Introducere
Sangerãrile gastrointestinale inferioare sunt comune la bãtrani, la o varstã medie de 65 ani, cele mai multe cazuri fiind cauzate de boli diverticulare, cancerul si angiodisplazia colonului.
Intestinul subtire este sediul sangerãrii la aproximativ 5% din pacientii cu hemoragie digestivã inferioarã. Desi el
reprezintã 75% din tractul gastrointestinal, tumorile primare sunt rare constituind un mic procent din neoplasmele
gastrointestinale.
Natura malignã a tumorilor stromale depinde de criterii morfologice, clasificarea exactã a acestora fiind īncã
controversatã.
Tumorile intestinului subtire evolueazã insidios, cel mai frecvent prezintã simptome moderate nespecifice; tumorile mici pot fi asimptomatice si detectate doar atunci cand laparotomia este efectuatã pentru alt motiv (1).
Raportãm un caz de hemoragie gastrointestinalã datoratã unei tumori de intestin subtire cu localizare neobisnuitã si cu un tip histologic extrem de rar.
31.08.2006, 22:00
Afisari 29,636
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 563-571)
Autori: Tr. Pãtrascu, H. Doran, L. Belusicã, M. Prunaiche, O. Musat, I. Vereanu
Introducere
Pancreasul a fost
considerat mult timp un organ "misterios", fiind greu accesibil examinãrii
si explorãrii, datoritã pozitiei sale profunde, retroperitoneale.
Actualmente, metodele imagistice de finete (echografia, dar mai ales
tomografia computerizatã si rezonanta magneticã) si-au sporit continuu
performantele tehnice, ajungānd la o acuratete diagnosticã remarcabilã.
Principial, leziunile chistice ale pancreasului se
clasificã īn chisturi adevãrate (cu pereti proprii) si false (fãrã pereti
proprii). Desi aparent foarte asemãnãtoare, ele au particularitãti
anatomo-patologice si evolutive net individualizate, care impun si
atitudini terapeutice diferite. Confuzia diagnosticã poate determina un
tratament inadecvat, cu consecinte potentiale severe asupra
prognosticului, inclusiv vital.
31.08.2006, 22:00
Afisari 7,590
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 551-555)
Autori: I. Georgescu, R. Nemes, D. Cārtu, V. Surlin, D. Mãrgãritescu, Daniela Dumitrescu, Luminita Chiutu, M. Ciurea, E. Georgescu
Introducere
Poate cã nici una dintre
afectiunile abdominale acute nu a trecut prin atātea incertitudini,
controverse, cãutãri si atitudini extreme, generate de gravitatea
deosebitã a bolii, frecventa mare a complicatiilor evolutive si mult timp
de absenta unor rezultate notabile. Numeroase congrese internationale de
consens (Marsilia 1963 si 1984, Cambridge 1983, Atlanta 1992) au fãcut
posibilã elaborarea unor ghiduri internationale de diagnostic si tratament
(UK Guidelines 1998 si IAP Gudelines 2002), care au statuat o strategie
diagnosticã, astãzi bine codificatã, si au marcat o schimbare totalã de
atitudine terapeuticã īn favoarea unei terapii conservatoare agresive si a
unor indicatii chirurgicale parcimonioase, foarte restricive īn faza acutã (primele 12 zile).
31.07.2006, 22:00
Afisari 15,482
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie
Autori: M. Ionescu, T. Dumitrascu, C. Stroescu, S. Bãrbutã, V. Tomulescu, I. Popescu
Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni
Rectocolita ulcerohemoragicã (RCUH) este o boalã inflamatorie
nespecificã ce afecteazã mucoasa recto-colonicã si beneficiazã,
īn majoritatea cazurilor, de tratament non-chirurgical. Desi au fost realizate
progrese considerabile īn ultimii ani īn īntelegerea mecanismelor
patogenice ale RCUH tratamentul medical al acestei afectiuni a cunoscut modificãri
minime(1,2). Cu toate eforturile realizate pentru descoperirea de noi agenti
terapeutici medicamentosi, aminosalicilatii si corticoterapia ramān tratamentul
de bazã al RCUH. Pacientii care nu rãspund la acesti agenti terapeutici
sau devin corticodependenti impun terapie imunomodulatoare sau interventie chirurgicalã.
Dintre pacientii cu RCUH doar 25% vor avea nevoie de interventie chirurgicalã(3).
Indicatiile si tipul tratamentului chirurgical depind de extensia bolii. Astfel
numai 2% dintre pacientii cu boalã localizatã la nivelul rectului
necesitã interventie chirurgicalã īn primii 5 ani de la
debut, īn timp ce 33% din pacientii cu boalã extensivã (recto-colonicã)
necesitã tratament chirurgical(4).
Prima |
Inapoi |
1
2
3
4
5
| Inainte
| Ultima
|
|
Articole din urmaThursday 25-May
Wednesday 01-Mar
Thursday 01-Sep
Utilizatori onlineVizitatori: 1
|
