Date utilizator
Ai uitat parola?
|
|
Bine ai venit la EMCB
30.10.2025, 22:51
01.07.2015, 01:00
Afisari 2,927
 Mihaela Vilcu, E. Catrina, T. Pãtraæcu, Z. Filipovski, I. Brezean
“I. Juvara” Surgical Clinic, “Dr. I Cantacuzino” Hospital, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy Bucharest, Romania
Corresponding author: Assistant Lectuer Mihaela Vîlcu PhD
The “I. Juvara” Departament of Surgery, The “Dr. I Cantacuzino” Clinical Hospital 5-7, Ion Movila Street, District 2, Bucharest, Romania
e-mail: mprunaiche@yahoo.com
07.04.2015, 17:10
Afisari 2,418
BV Martian, BI Diaconescu, M Beuran Emergency Clinical Hospital Bucharest "Floreasca" Summary: Despite many advances in the last decades the optimal treatment for concomitant gallstones and common bile duct (CBD) stones is still controversial. While for the asymptomatic gallbladder stones the need for surgery is still under debate, there is large consensus regarding the indication to remove the CBD stones, which appear to be associated in 3-10% of patients (1). Before the laparoscopic era the standard treatment for CBD stones was open cholecystectomy and CBD exploration. For the patients unfit for surgery, or with severe complications such as acute cholangitis, jaundice and pancreatitis, ERCP with endoscopic sphincterotomy (ES) and stone extraction was a valuable, seldom stand alone, life saving, alternative. With the advent of laparoscopic cholecystectomy (LC) in 1987-1988, new techniques added to the armamentarium of CBD stones treatment. Reddick & Olsen (2,3) sustained the ERCP with endoscopic sphincterotomy (ES) and stone extraction as early as 1990; Petelin (4), almost simultaneously, introduced the laparoscopic CBD exploration (LCBDE). The current standards of practice recognise 3 options: the combined laparo-endoscopic, the totally laparoscopic and the open approach.
01.09.2007, 01:00
Afisari 11,796
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna septembrie 2007.
M. Vartic, A. Chilie, M. Beuran (Chirurgia, 101 (4): 365-374)
Factorii de risc si factorii protectori pentru aparitia hemoragiei digestive
Ulcerul de stress induce la nivel gastrointestinal hemoragii digestive (HD) active sau importante clinic la bolnavii gravi din sectiile de terapie intensivã (STI) si în special la cei cu ventilatie mecanicã sau cu tulburãri de coagulare ce fac parte dintr-o grupã de risc înalt (tabelul 1) (1). Un rol fiziopatologic îl au scãderea pH-ului gastric, cresterea
permeabilitãtii mucoasei gastrice si leziunile ischemice.
01.06.2007, 01:00
Afisari 24,031
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna iunie 2007.
I.D. Vîlcea, I. Vasile, M. Pasalega, F. Calotã, C. Mesinã, S. Scurtu, C. Mirea (Chirurgia, 101 (1): 25-30)
Introducere
Cancerul colorectal reprezintã una dintre cele mai frecvente localizãri ale bolii neoplazice, topografia rectalã a tumorii fiind
responsabilã de peste 1/3 din cazuri (1, 2, 3).
Ultimii ani au adus importante clarificãri în ceea ce priveste conduita terapeuticã în cancerele rectale: utilizarea obligatorie
a radioterapiei preoperatorii pentru stadiile
curabile, reducerea numãrului de interventii chirurgicale mutilante (amputatii de rect) prin coborârea limitei de rezectie a rectului tumoral
la 2 cm sub tumorã, excizia obligatorie a mezorectului, ameliorarea functiei de continentã prin
utilizarea rezervorului colonic în J, ameliorarea tulburãrilor urinare si sexuale postoperatorii prin disectia instrumentalã
minutioasã a plexurilor hipogastrice (4, 5, 6).
Prezentul studiu are ca obiectiv analiza conduitei
terapeutice aplicate în cancerul de rect în ultimii 10 ani în Clinica II Chirurgie Craiova.
01.06.2007, 01:00
Afisari 15,605
Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna iunie 2007.
I. Popescu, M. Ionescu, S. Alexandrescu, S. Ciurea, Doina Hrehoret, Patricia Sârbu-Boeti, Mirela Boros, Adina Croitoru, Rodica Anghel (Chirurgia, 101 (1): 13-24)
Introducere
Metastazele hepatice (MH) apar în evolutia unui cancer
colorectal (CCR) la aproximativ 50% din pacienti (1). Dintre acestea 20-30% sunt metastaze sincrone, iar aproximativ 25% sunt metacrone.
Tratamentul MHCCR este multimodal, optiunile
terapeutice disponibile fiind rezectia hepaticã, distructia prin mijloace fizice (hipertermie sau crioablatie), chimioterapia
(sistemicã sau locoregionalã) si radioterapia.
În prezent, reducerea semnificativã a morbiditãtii (sub 20%) si mortalitãtii (sub 5%) (2, 3) postoperatorii (în centre specializate), precum si supravietuirile îndelungate (25 - 45% la 5 ani) (4, 5) ale pacientilor cu MHCCR rezecate au fãcut ca rezectia hepaticã sã fie consideratã nu doar legitimã, ci sã constituie standardul terapeutic fatã de care se apreciazã
eficacitatea oricãrui alt tratament.
01.05.2007, 01:00
Afisari 14,757
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (3): 267-273)
Articol pentru sectiunea EMC chirurgie, luna mai 2007
A. Carantino, P. Matusz, I. Florescu, Ingrid Marinescu, Ruxandra Mihai
Introducere
O definitie clarã a bolii nu existã în literatura de specialitate. Am încercat sã pun cap la cap cunostintele existente pentru a putea realiza o descriere cât mai corectã a leziunilor.
Maladia Dupuytren = afectiune de etiologie incertã, localizatã la nivelul tesutului conjunctiv al fetei palmare a mâinii si degetelor si care determinã retractia progresivã si ireversibilã a aponevrozei palmare, a expansiunilor sale si a tesutului conjunctiv înconjurãtor.
06.03.2007, 17:11
Afisari 14,934
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (1): 69-73)
Autori: M. Barbulescu, T. Burcos, C.D. Ungureanu, I. Zodieru-Popa
Introducere
Sangerãrile gastrointestinale inferioare sunt comune la bãtrani, la o varstã medie de 65 ani, cele mai multe cazuri fiind cauzate de boli diverticulare, cancerul si angiodisplazia colonului.
Intestinul subtire este sediul sangerãrii la aproximativ 5% din pacientii cu hemoragie digestivã inferioarã. Desi el
reprezintã 75% din tractul gastrointestinal, tumorile primare sunt rare constituind un mic procent din neoplasmele
gastrointestinale.
Natura malignã a tumorilor stromale depinde de criterii morfologice, clasificarea exactã a acestora fiind încã
controversatã.
Tumorile intestinului subtire evolueazã insidios, cel mai frecvent prezintã simptome moderate nespecifice; tumorile mici pot fi asimptomatice si detectate doar atunci cand laparotomia este efectuatã pentru alt motiv (1).
Raportãm un caz de hemoragie gastrointestinalã datoratã unei tumori de intestin subtire cu localizare neobisnuitã si cu un tip histologic extrem de rar.
01.09.2006, 01:00
Afisari 29,764
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 563-571)
Autori: Tr. Pãtrascu, H. Doran, L. Belusicã, M. Prunaiche, O. Musat, I. Vereanu
Introducere
Pancreasul a fost
considerat mult timp un organ "misterios", fiind greu accesibil examinãrii
si explorãrii, datoritã pozitiei sale profunde, retroperitoneale.
Actualmente, metodele imagistice de finete (echografia, dar mai ales
tomografia computerizatã si rezonanta magneticã) si-au sporit continuu
performantele tehnice, ajungând la o acuratete diagnosticã remarcabilã.
Principial, leziunile chistice ale pancreasului se
clasificã în chisturi adevãrate (cu pereti proprii) si false (fãrã pereti
proprii). Desi aparent foarte asemãnãtoare, ele au particularitãti
anatomo-patologice si evolutive net individualizate, care impun si
atitudini terapeutice diferite. Confuzia diagnosticã poate determina un
tratament inadecvat, cu consecinte potentiale severe asupra
prognosticului, inclusiv vital.
01.09.2006, 01:00
Afisari 7,707
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 551-555)
Autori: I. Georgescu, R. Nemes, D. Cârtu, V. Surlin, D. Mãrgãritescu, Daniela Dumitrescu, Luminita Chiutu, M. Ciurea, E. Georgescu
Introducere
Poate cã nici una dintre
afectiunile abdominale acute nu a trecut prin atâtea incertitudini,
controverse, cãutãri si atitudini extreme, generate de gravitatea
deosebitã a bolii, frecventa mare a complicatiilor evolutive si mult timp
de absenta unor rezultate notabile. Numeroase congrese internationale de
consens (Marsilia 1963 si 1984, Cambridge 1983, Atlanta 1992) au fãcut
posibilã elaborarea unor ghiduri internationale de diagnostic si tratament
(UK Guidelines 1998 si IAP Gudelines 2002), care au statuat o strategie
diagnosticã, astãzi bine codificatã, si au marcat o schimbare totalã de
atitudine terapeuticã în favoarea unei terapii conservatoare agresive si a
unor indicatii chirurgicale parcimonioase, foarte restricive în faza acutã (primele 12 zile).
01.08.2006, 01:00
Afisari 15,087
Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie
M. Ionescu, C. Stroescu, S. Ciurea, A. Dragnea, T. Dumitrascu, Anna-Maria Tãnase, I. Popescu
Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic
Desi reprezintã doar 2-3% din totalul tumorilor maligne, cancerul pancreatic
(CP) constituie a 5-a cauzã de mortalitate prin cancer si a 3-a cauzã de letalitate dintre neoplasmele digestive (1). CP rãmane una dintre
cele mai severe neoplazii, prognosticul infaust fiind semnalat de rata globalã a mortalitãtii, de peste 80% în primul an de la diagnostic (2).
Exereza tumoralã rãmane unica modalitate terapeuticã cu potential curativ, însã doar 20 - 35% din cazuri sunt rezecabile,
în timp ce majoritatea pacientilor nu va putea beneficia decat de mãsuri
paleative, chirurgicale sau nonchirurgicale (3).
Mai mult de 40% din pacientii cu CP local avansat au o sperantã de
viatã de 3 - 6 luni (4, 5), în timp ce supravietuirea medie postrezectie
se situeazã între 12 si 18 luni (6). De asemenea, în ultimele
2 decade se contureazã o tendintã de ameliorare a rezultatelor
la distantã, cateva centre de prestigiu în chirurgia pancreaticã (7, 8) raportand supravietuiri la 5 ani de la rezectie de peste 20% (28 -
36%). Astfel, devine desuetã convingerea lui Crile (9) care aprecia
în anii "70, prin prisma mortalitãtii operatorii (MT) ridicate
(20 - 25%) si a supravietuirii limitate la 5 ani (1 - 3%) dupã duodenopancreatectomia
cefalicã (DPC), cã by-passul este tratamentul de electie al
CP cefalic.
Prima |
Inapoi |
1
2
3
4
5
| Inainte
| Ultima
|
|
Articole din urmaThursday 25-May
Wednesday 01-Mar
Thursday 01-Sep
Utilizatori onlineVizitatori: 7
|
