Articol preluat din Revista Medicala Romana pentru sectiunea EMC alte specialitati, luna ianuarie 2009.

Dr. Florentina Mulþescu, Colab. As. Cecilia Coman, Dispensar Apusului

Diagnosticul clinic este relativ facil datoritã aspectului tipic al erupþiei ºi a distribuþiei la nivelul unui dermatom. Zona zoster ºi nevralgia postherpeticã sunt mai frecvente la vârstnici. Rolul vaccinului antivaricelian este incert dar încã se mai studiazã. Existã dovezi care susþin tratamentul antiviral ºi tratamentul cu doze mici de antidepresive triciclice pentru a preveni nevralgia postherpeticã. Numeroase studii susþin tratamentul antiviral cu efecte benefice dovedite, în special la pacienþii cu vârste peste 50 de ani cu alte afecþiuni cronice. Tratamentul cu steroizi are un raport nefavorabil între riscuri ºi beneficii. La pacienþii care au prezentat nevralgie postherpeticã au fost înregistrate beneficii importante care susþin tratamentul cu gabapentin ºi antidepresive triciclice. Pentru tratamentele care au utilizat crema de capsicinã, patch-uri cu lidocainã sau opioide mai sunt necesare aprofundãri pentru a demonstra un posibil beneficiu pentru evoluþia simptomelor ºi a complicaþiilor posibile. Administrarea intratecalã de metilprednisolon este o opþiune pentru durerea persistentã.

Virginia Zanc*, I. Ciuticã*, Irina Brumboiu**, I.S. Bocºan**, Mariana Cristea*

*Catedra de Boli Infecþioase, UMF „Iuliu Haþieganu“ Cluj-Napoca

**Catedra Epidemiologie, UMF „Iuliu Haþieganu“ Cluj-Napoca

Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Vârstnicii prezintã susceptibilitate mai mare la infecþii pe fond de imunosupresie fiziologicã, iatrogenã, boli cronice. Au fost luaþi în studiu 81 de pacienþi, internaþi cu diagnosticul de pneumonie acutã în Spitalul Clinic de Boli Infecþioase Cluj-Napoca, urmãrindu-se aspectele clinico-evolutive ºi terapeutice în corelaþie cu examinãrile de laborator ºi paraclinice. Îmbolnãvirile au apãrut predominant la sexul masculin (60,5%), cu simptome ºi semne clinice puþin intense sau atipice: febrã (82,7%), frisoane (46,9%), junghi (8,6%) sau dureri toracice (25,9%), tuse productivã (43,2%), dispnee (34,5%), matitate cu murmur vezicular inãsprit (56,8%), raluri crepitante (69,1%). Pe baza examinãrilor de laborator (sindrom inflamator prezent) ºi a radiografiei toracice s-a stabilit diagnosticul de: bronhopneumonie (18,5%), pneumonie bacterianã (44,4%), pneumonie mixtã (37,1%), cu pleurezie la 8 pacienþi. În 2 cazuri s-a evidenþiat agentul patogen: Neisseria spp (1 caz – în sputã) ºi S.pneumoniae (1 caz – în hemoculturã). Tratamentul etiologic a constat în monoterapie (28,6%), asociere de 2 (66,6%) sau 3 (4,8%) antibiotice, predominând betalactaminele cu sau fãrã inhibitori de beta-lactamaze (79%), fluorochinolonele (56,8%).

Dr. Asist. Univ. Elena Mozes*, Dr. Maria Nica, Dr. Tatiana Biolan*, Dr. Adrian Neacºu**

*Clinica de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr.Victor Babeº“ – UMF „Carol Davila“ Bucureºti,

**Direcþia de Sãnãtate Publicã Bucureºti

Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Coinfecþia HIV-TBC reprezintã o problemã imediatã ºi gravã de sãnãtate publicã ºi o ameninþare socio-economicã, în particular în þãrile în curs de dezvoltare. Apariþia epidemiei de SIDA a venit sã modifice datele epidemiologice ºi cele clinice ale bolii TBC.

Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC boli infectioase, luna iulie 2008.

Dr. Dan Duiculescu, Dr. Luminiþa Ene

Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº“ Bucureºti

Leucoencefalita multifocalã progresivã (PML) este o afecþiune demielinizantã a sistemului nervos central, produsã prin reactivarea virusului JC (virus ADN, gen Polyomaviridae, familia Papovaviridae) la pacienþii cu imunodepresie severã, caracterizatã prin modificãri histopatologice ºi neuroradiologice tipice. Prevalenþa PML este de 0.7-8% din bolile indicatoare SIDA ºi a rãmas neschimbatã dupã introducerea pe scarã larga a terapiei antiretrovirale înalt active (HAART), comparativ cu celelalte infecþii oportuniste ºi cu encefalopatia HIV ale cãror incidenþe s-au redus la jumãtate dupa introducerea HAART. Leziunile din PML sunt de demielinizare (produsã prin infecþia ºi liza oligodendrogliilor), de obicei în focare multiple, localizate în substanþa albã. Tabloul clinic corespunde topografiei zonelor lezate, predominând deficitele motorii de tipul hemiparezelor. Diagnosticul de prezumþie se stabileºte pe baza examinãrii prin rezonanþa magneticã nuclearã ºi poate fi confirmat prin detecþia virusului JC din lichidul cefalorahidian prin utilizarea tehnicilor polimerase chain reactions (PCR). Diagnosticul de certitudine este histologic: aspect de demielinizare multifocalã, oligodendrocite cu nuclei lãrgiþi ºi astrocite largi, bizare, cu nuclei lobulaþi hipercromatici. Prognosticul PML este rezervat (în medie supravieþuire 4 luni de la diagnostic), în condiþiile în care nu existã tratament specific anti-JC, ameliorãri fiind înregistrate la unii pacienþi spontan sau sub tratament antiretroviral înalt activ.

Articol preluat din Revista Medicala Romana pentru sectiunea EMC boli infectioase, luna iulie 2008.

Dr. Cristiana Cristea

Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. V. Babeº“

Infecþia nozocomialã se defineºte ca o infecþie contractatã ulterior internãrii în spital, sau în alte unitãþi cu paturi, indiferent de profilul medical sau chirurgical al acestora.

Studii privind prevalenþa infecþiilor nozocomiale (IN) efectuate în diferite þãri au evidenþiat cã aproximativ 10% dintre bolnavi contracteazã o infecþie pe durata spitalizãrii, ceea ce reprezintã un procent ridicat pentru afecþiuni care, teoretic, pot fi prevenite. Analiza infecþiilor urinare ºi respiratorii dobândite în spital aratã cã multe dintre acestea au origine autogenã ºi numai o micã parte dintre ele sunt cauzate de tehnici inadecvate de control al infecþiei. Într-adevãr, când cateterizarea urinarã se practicã în mod constant în condiþii de asepsie riguroasã ºi se acordã pacienþilor o îngrijire respiratorie corectã post-operatorie, multe spitale pot atinge un minim absolut de IN, sub care frecvenþa acestora nu poate fi redusã nici în cele mai bine conduse spitale.

La data de 5 Iunie 2006, la Casa Onu, a avut un workshop pe tema gripei aviare. Evenimentul face parte dintr-o campanie de informare a populatiei, initiata de Unicef in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii Publice, USAID si JSI.

In cadrul conferintei, Dl Pierre Poupard, reprezentant Unicef a deschis intalnirea. Dl prof. dr. Adrian Streinu Cercel a prezentat implicatiile medicale ale existentei epidemiei de gripa aviara, la nivel international si in Romania. La sfarsitul intalnirii, prof. dr. Iulian Togor a vorbit despre principalele elemente ce definesc epidemia de gripa aviara la pasari.

Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 3/2005
Full text [membership required, free registration]

Authors: Antoniu Branzeu[1,2], Leonard Mada[2], Andrei Branzeu[2], Cristina Branzeu[1]
1 Department of Anesthesiology and Intensive Care, Clinical Emergency County Hospital, Timisoara
2 Victor Babes University of Medicine and Pharmacy, Timisoara



The second part of this article series will shift our focus to one of the most important nosocomial infections, to the hospital-acquired pneumonias. Hospital acquired pneumonia is one of the major diseases in terms of mortality, morbidity and treatment costs and the most important infection in the ICU setting.

Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 4/2004
Click pentru versiunea full text

Alexandru Crisan, Emilia Nicoara, Karina Bota1, Doru Bordos2

Infectious Diseases Clinic II, 1 Laboratory Department V.Babes Hospital Timisoara, 2 Surgical Clinic II,

Victor Babes University of Medicine and Pharmacy, Timisoara

Abstract

Background: Psoas abscess is an uncommon clinical entity and presents diagnostic and therapeutic challenges. Clinical diagnosis is difficult because of non-specific symptoms and signs. Materials and Methods: The authors present the case of a 50 years old female patient admitted for fever of unknown origin with repeated sterile blood, urine and stool cultures. Results: The outcome was good with no relapse at one year follow-up. Conclusions: Routine laboratory evaluation is seldom useful for the diagnosis of primary pyogenic psoas abscess. Conventional radiological techniques are often unhelpful. Computed tomography and magnetic resonance imaging are more useful than ultrasonography.
Key Words: psoas abscess, magnetic resonance imaging, b-hemolytic Streptococcus pyogenes.

Mirela Manolescu*, O. Sorop, Anca Ungureanu, Irina Stoicescu

Literatura de specialitate semnaleaza cresterea incidentei infectiilor nozocomiale cu Pseudomonas aeruginosa, fapt explicat de conditiile favorabile de dezvoltare si de agresivitate ale germenului. Folosirea excesiva a te-rapiei cu antibiotice, profilactice si curative, a dus la selectarea de tulpini de Ps. aeruginosa multirezistente.

Gh. Preda*, M. Moga, A. Neacsu, S. Predoi

Papillomavirusurile umane (HPV) fac parte din fami-lia Papovaviridae; sunt un grup extrem de heterogen de virusuri de talie mica (cca 55 nm), care contin ADN. La om, HPV infecteaza celulele epiteliale ale pielii si mucoaselor, determinand o gama variata de leziuni proli-ferative, nu si litice: condiloame, chisturi epiteliale, neoplazii intraepiteliale, papiloame orolaringiene si faringiene sau esofagiene, keratoacantoame.