Articol preluat din Revista Medicala Romana pentru sectiunea EMC alte specialitati, luna ianuarie 2009.

Dr. Florentina Mulțescu, Colab. As. Cecilia Coman, Dispensar Apusului

Diagnosticul clinic este relativ facil datorită aspectului tipic al erupției și a distribuției la nivelul unui dermatom. Zona zoster și nevralgia postherpetică sunt mai frecvente la vârstnici. Rolul vaccinului antivaricelian este incert dar încă se mai studiază. Există dovezi care susțin tratamentul antiviral și tratamentul cu doze mici de antidepresive triciclice pentru a preveni nevralgia postherpetică. Numeroase studii susțin tratamentul antiviral cu efecte benefice dovedite, în special la pacienții cu vârste peste 50 de ani cu alte afecțiuni cronice. Tratamentul cu steroizi are un raport nefavorabil între riscuri și beneficii. La pacienții care au prezentat nevralgie postherpetică au fost înregistrate beneficii importante care susțin tratamentul cu gabapentin și antidepresive triciclice. Pentru tratamentele care au utilizat crema de capsicină, patch-uri cu lidocaină sau opioide mai sunt necesare aprofundări pentru a demonstra un posibil beneficiu pentru evoluția simptomelor și a complicațiilor posibile. Administrarea intratecală de metilprednisolon este o opțiune pentru durerea persistentă.

Virginia Zanc*, I. Ciutică*, Irina Brumboiu**, I.S. Bocșan**, Mariana Cristea*

*Catedra de Boli Infecțioase, UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca

**Catedra Epidemiologie, UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca

Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Vârstnicii prezintă susceptibilitate mai mare la infecții pe fond de imunosupresie fiziologică, iatrogenă, boli cronice. Au fost luați în studiu 81 de pacienți, internați cu diagnosticul de pneumonie acută în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, urmărindu-se aspectele clinico-evolutive și terapeutice în corelație cu examinările de laborator și paraclinice. Îmbolnăvirile au apărut predominant la sexul masculin (60,5%), cu simptome și semne clinice puțin intense sau atipice: febră (82,7%), frisoane (46,9%), junghi (8,6%) sau dureri toracice (25,9%), tuse productivă (43,2%), dispnee (34,5%), matitate cu murmur vezicular inăsprit (56,8%), raluri crepitante (69,1%). Pe baza examinărilor de laborator (sindrom inflamator prezent) și a radiografiei toracice s-a stabilit diagnosticul de: bronhopneumonie (18,5%), pneumonie bacteriană (44,4%), pneumonie mixtă (37,1%), cu pleurezie la 8 pacienți. În 2 cazuri s-a evidențiat agentul patogen: Neisseria spp (1 caz – în spută) și S.pneumoniae (1 caz – în hemocultură). Tratamentul etiologic a constat în monoterapie (28,6%), asociere de 2 (66,6%) sau 3 (4,8%) antibiotice, predominând betalactaminele cu sau fără inhibitori de beta-lactamaze (79%), fluorochinolonele (56,8%).

Dr. Asist. Univ. Elena Mozes*, Dr. Maria Nica, Dr. Tatiana Biolan*, Dr. Adrian Neacșu**

*Clinica de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr.Victor Babeș“ – UMF „Carol Davila“ București,

**Direcția de Sănătate Publică București

Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC Boli Infectioase, luna august 2008.

Coinfecția HIV-TBC reprezintă o problemă imediată și gravă de sănătate publică și o amenințare socio-economică, în particular în țările în curs de dezvoltare. Apariția epidemiei de SIDA a venit să modifice datele epidemiologice și cele clinice ale bolii TBC.

Articol preluat din Revista Romana de Boli Infectioase pentru sectiunea EMC boli infectioase, luna iulie 2008.

Dr. Dan Duiculescu, Dr. Luminița Ene

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș“ București

Leucoencefalita multifocală progresivă (PML) este o afecțiune demielinizantă a sistemului nervos central, produsă prin reactivarea virusului JC (virus ADN, gen Polyomaviridae, familia Papovaviridae) la pacienții cu imunodepresie severă, caracterizată prin modificări histopatologice și neuroradiologice tipice. Prevalența PML este de 0.7-8% din bolile indicatoare SIDA și a rămas neschimbată după introducerea pe scară larga a terapiei antiretrovirale înalt active (HAART), comparativ cu celelalte infecții oportuniste și cu encefalopatia HIV ale căror incidențe s-au redus la jumătate dupa introducerea HAART. Leziunile din PML sunt de demielinizare (produsă prin infecția și liza oligodendrogliilor), de obicei în focare multiple, localizate în substanța albă. Tabloul clinic corespunde topografiei zonelor lezate, predominând deficitele motorii de tipul hemiparezelor. Diagnosticul de prezumție se stabilește pe baza examinării prin rezonanța magnetică nucleară și poate fi confirmat prin detecția virusului JC din lichidul cefalorahidian prin utilizarea tehnicilor polimerase chain reactions (PCR). Diagnosticul de certitudine este histologic: aspect de demielinizare multifocală, oligodendrocite cu nuclei lărgiți și astrocite largi, bizare, cu nuclei lobulați hipercromatici. Prognosticul PML este rezervat (în medie supraviețuire 4 luni de la diagnostic), în condițiile în care nu există tratament specific anti-JC, ameliorări fiind înregistrate la unii pacienți spontan sau sub tratament antiretroviral înalt activ.

Articol preluat din Revista Medicala Romana pentru sectiunea EMC boli infectioase, luna iulie 2008.

Dr. Cristiana Cristea

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. V. Babeș“

Infecția nozocomială se definește ca o infecție contractată ulterior internării în spital, sau în alte unități cu paturi, indiferent de profilul medical sau chirurgical al acestora.

Studii privind prevalența infecțiilor nozocomiale (IN) efectuate în diferite țări au evidențiat că aproximativ 10% dintre bolnavi contractează o infecție pe durata spitalizării, ceea ce reprezintă un procent ridicat pentru afecțiuni care, teoretic, pot fi prevenite. Analiza infecțiilor urinare și respiratorii dobândite în spital arată că multe dintre acestea au origine autogenă și numai o mică parte dintre ele sunt cauzate de tehnici inadecvate de control al infecției. Într-adevăr, când cateterizarea urinară se practică în mod constant în condiții de asepsie riguroasă și se acordă pacienților o îngrijire respiratorie corectă post-operatorie, multe spitale pot atinge un minim absolut de IN, sub care frecvența acestora nu poate fi redusă nici în cele mai bine conduse spitale.

La data de 5 Iunie 2006, la Casa Onu, a avut un workshop pe tema gripei aviare. Evenimentul face parte dintr-o campanie de informare a populatiei, initiata de Unicef in parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii Publice, USAID si JSI.

In cadrul conferintei, Dl Pierre Poupard, reprezentant Unicef a deschis intalnirea. Dl prof. dr. Adrian Streinu Cercel a prezentat implicatiile medicale ale existentei epidemiei de gripa aviara, la nivel international si in Romania. La sfarsitul intalnirii, prof. dr. Iulian Togor a vorbit despre principalele elemente ce definesc epidemia de gripa aviara la pasari.

Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 3/2005
Full text [membership required, free registration]

Authors: Antoniu Branzeu[1,2], Leonard Mada[2], Andrei Branzeu[2], Cristina Branzeu[1]
1 Department of Anesthesiology and Intensive Care, Clinical Emergency County Hospital, Timisoara
2 Victor Babes University of Medicine and Pharmacy, Timisoara



The second part of this article series will shift our focus to one of the most important nosocomial infections, to the hospital-acquired pneumonias. Hospital acquired pneumonia is one of the major diseases in terms of mortality, morbidity and treatment costs and the most important infection in the ICU setting.

Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr. 4/2004
Click pentru versiunea full text

Alexandru Crisan, Emilia Nicoara, Karina Bota1, Doru Bordos2

Infectious Diseases Clinic II, 1 Laboratory Department V.Babes Hospital Timisoara, 2 Surgical Clinic II,

Victor Babes University of Medicine and Pharmacy, Timisoara

Abstract

Background: Psoas abscess is an uncommon clinical entity and presents diagnostic and therapeutic challenges. Clinical diagnosis is difficult because of non-specific symptoms and signs. Materials and Methods: The authors present the case of a 50 years old female patient admitted for fever of unknown origin with repeated sterile blood, urine and stool cultures. Results: The outcome was good with no relapse at one year follow-up. Conclusions: Routine laboratory evaluation is seldom useful for the diagnosis of primary pyogenic psoas abscess. Conventional radiological techniques are often unhelpful. Computed tomography and magnetic resonance imaging are more useful than ultrasonography.
Key Words: psoas abscess, magnetic resonance imaging, b-hemolytic Streptococcus pyogenes.

Mirela Manolescu*, O. Sorop, Anca Ungureanu, Irina Stoicescu

Literatura de specialitate semnaleaza cresterea incidentei infectiilor nozocomiale cu Pseudomonas aeruginosa, fapt explicat de conditiile favorabile de dezvoltare si de agresivitate ale germenului. Folosirea excesiva a te-rapiei cu antibiotice, profilactice si curative, a dus la selectarea de tulpini de Ps. aeruginosa multirezistente.

Gh. Preda*, M. Moga, A. Neacsu, S. Predoi

Papillomavirusurile umane (HPV) fac parte din fami-lia Papovaviridae; sunt un grup extrem de heterogen de virusuri de talie mica (cca 55 nm), care contin ADN. La om, HPV infecteaza celulele epiteliale ale pielii si mucoaselor, determinand o gama variata de leziuni proli-ferative, nu si litice: condiloame, chisturi epiteliale, neoplazii intraepiteliale, papiloame orolaringiene si faringiene sau esofagiene, keratoacantoame.