Statinele, medicamente prototip pentru tratamentul dislipidemiei
01.07.2005, 00:00
Afisari 17,164
I. Fulga*
*Prof. dr. Ion Fulga, Catedra de Farmacologie si Farmacoterapie, Facultatea de Medicina, U.M.F. "Carol Davila", Bucuresti.
Lipidele circula in sange sub forma de lipoproteine, care au importanta variabila pentru procesul de ateroscleroza. LDL, IDL si chilomicronii remanenti sunt generatoare de ateroscleroza, pe cand HDL protejeza fata de acest proces. Statinele sunt medicamente care inhiba procesul biochimic, prin care se sintetizeaza colesterolul in ficat, ceea ce face sa creasca densitatea receptorilor pentru LDL la nivelul ficatului si prin aceasta sa scada concentratia lipoproteinelor generatoare de ateroscleroza.
Cunoasterea legaturilor intre lipidele sanguine, ateroscleroza si bolile generate de ateroscleroza, a parcurs cateva etape fundamentate in principal pe studii de corelatie statistica. Initial, s-a afirmat ca lipidele crescute in sange sunt generatoare de ateroscleroza; ulterior, s-a constatat ca pentru procesul de ateroscleroza este mult mai important colesterolul decat trigliceridele, pentru ca in etapa actuala sa se afirme ca nu toate formele de colesterol determina intensificarea procesului aterosclerotic, chiar mai mult decat atat, unele forme de colesterol protejeaza fata de procesul aterosclerotic. In fapt, nu este vorba nici de trigliceride, nici de colesterol, ci de o homeostazie a lipidelor, a carei dezechilibrare poate genera ateroscleroza. O astfel de viziune permite intotdeauna o abordare medicamentoasa judicioasa, deoarece medicamentele nu fac niciodata altceva decat sa influenteze procesele functionale – fiziologice sau fiziopatologice – ale organismului.
Principalele lipide ale organismului care circula in sange sunt colesterolul, fosfolipidele si trigliceridele. Unele din aceste lipide sunt complet insolubile in apa, fiind hidrofobe, altele au molecule amfotere, cu un capat hidrofil si altul hidrofob.
Pentru a putea circula in plasma este obligatoriu ca aceste lipide sa se organizeze sub forma unor complexe (particule sferice) numite lipoproteine. Aceste lipoproteine sunt constituite dintr-un miez hidrofob si un invelis format din molecule amfotere, situate cu capatul hidrofob catre interiorul lipoproteinei, si cu capatul hidrofil catre exterior, in contact cu mediul apos reprezentat de plasma. In interior, se gasesc trigliceride si colesterol esterificat. In invelisul extern, se gasesc fosfolipide, colesterol neesterificat (liber) si unele proteine speciale numite apolipoproteine.
Aceste lipoproteine au fost clasificate in functie de densitatea lor in lipoproteine cu densitate foarte joasa (very low density lipoproteins – VLDL), lipoproteine cu densitate intermediara (intermediar density lipoproteins – IDL), lipoproteine cu densitate joasa (low density lipoproteins – LDL) si lipoproteine cu densitate inalta (high density lipoproteins – HDL), la care se adauga chilomicronii. In mentinerea homeostaziei lipidice, lipoproteinele sufera unele transformari. VLDL, de ex., se transforma in IDL, iar IDL se pot transforma in LDL. Pe parcursul timpului unele lipoproteine au purtat si alte denumiri. De ex., initial, cand a fost remarcata transformarea VLDL in IDL, IDL s-au numit VLDL remanente. Tot o astfel de evolutie sufera si chilomicronii, care se transforma in chilomicroni remanenti.
Colesterolul liber, fosfolipidele si apolipoproteinele, situate la suprafata lipoproteinelor, asigura interfata intre miezul hidrofob al lipoproteinei si exteriorul hidrofil al acesteia. Lipoproteinele, insa, au in plus un rol determinant din punct de vedere functional.
Au fost descrise mai multe lipoproteine notate cu litere si cifre, fara sa se pastreze cu strictete ordinea fireasca a literelor si cifrelor. Nu se cunoaste cu exactitate rolul precis al tuturor apolipoproterinelor. Unele ar putea sa aiba numai rol constitutiv, altele au cu siguranta si rol functional.
Una din apolipoproteinele cu rol functional bine definit este apolipoproteina notata B100. Aceasta este sintetizata la nivelul ficatului si intra in compozitia lipoproteinelor VLDL, IDL si LDL. Apolipoproteina B100 este cea prin intermediul careia lipoproteinele se fixeaza de anumiti receptori existenti la nivelul ficatului, numiti receptori pentru LDL, si de anumite proteine in legatura cu receptorii pentru LDL (LDL receptor-related protein-LRP). Fixarea apolipoproteinei B100 de acesti receptori se face prin intermediul unei secvente de aminoacizi, cuprinsa intre pozitia 3200 si pozitia 3600 ale lantului polipeptidic al acestei proteine. Prin intermediul acestor receptori, ficatul capteaza lipoproteinele din sange, iar numarul acestor receptori poate sa varieze, in functie de nevoile ficatului in colesterol. O alta apolipoproteina, care se fixeaza de receptorii pentru LDL si de LRP, este apolipoproteina E.
O varianta interesanta a apolipoproteinei B100 este apolipoproteina B48. Ea este sintetizata la nivelul mucoasei digestive pe baza aceleiasi gene, care sta la baza sintezei apolipoproteinei B100. La nivelul celulelor intestinale, insa, se formeaza un anume tip de ARN mesager, care nu permite reproducerea in intregime a apolipoproteinei B100, ci numai a 48% din structura acesteia, astfel incat apolipoproteina B48 nu contine secventa de aminoacizi cuprinsa intre pozitiile 3200 si 3600. Aceasta face ca apolipoproteina B48 sa aiba numai rol constitutiv si sa nu se fixeze de receptorii pentru LDL sau de LRP. Apolipoproteina B48 intra in compozitia chilomicronilor.
Apolipoproteinele C inhiba fixarea VLDL si chilomicronilor remanenti la nivelul ficatului. In plus, aceste apolipoproteine moduleaza activitatea unor enzime. Astfel, apolipoproteina CII stimuleaza lipoproteinlipaza, iar apolipoproteina CIII o inhiba.
Apolipoproteinele A sunt constituenti ai HDL. Au fost descrise 3 astfel de apolipoproteine notate cu AI, AII si AIV. Apolipoproteina AI este esentiala in mentinerea structurii HDL. In plus, aceasta apolipoproteina are unele functii enzimatice. Ea stimuleaza lecitin-colesterol-acetiltransferaza (LCAT), enzima care esterifica colesterolul liber in plasma. Lipsa apolipoproteinei AI se asociaza cu o intensificare exagerata a procesului aterosclerotic, in special la nivel coronarian. Si apolipoproteina AIV are rol in stimularea LCAT.
LIPOPROTEINELE SUNT STRUCTURI FUNC|IONALE NU NUMAI SIMPLE FORME DE TRANSPORT AL LIPIDELOR
Desigur, lipoproteinele sunt modalitati de transport al lipidelor in sange. Prezenta apolipoproteinelor face insa ca lipoproteinele sa fie veritabile structuri functionale, nu numai simple elemente de transport al lipidelor.
Astfel, prezenta apolipoproteinelor B100 si E la nivelul IDL si LDL permite ca aceste particule sa poata fi captate de diverse structuri prin intermediul receptorilor pentru HDL si LRP, si in special de ficat. VLDL sunt mai putin captate, deoarece pe langa apolipoproteinele B100 si E contin de asemenea apolipoproteinele C, care impiedica captarea lor. Chilomicronii, care se formeaza la nivelul celulelor intestinale, contin varianta B48 a apolipoproteinei B100, astfel incat nu se pot fixa de receptorii pentru HDL si de LRP, iar HDL contin apolipoproteine de tip A, care nici ele nu se pot fixa la acest nivel.
In plus de aceasta, prezenta unei cantitati mari de apolipoproteine CII la nivelul chilomicronilor si VLDL face ca aceste apolipoproteine sa activeze lipoprotein lipaza, enzima care hidrolizeaza trigliceridele continute in aceste lipoproteine. Acizii grasi eliberati in urma acestei hidrolize sunt preluati la nivelul capilarelor din tesutul adipos si muscular. La nivelul tesutului adipos, acizii grasi sunt reesterificati cu glicerolul si depozitati ca trigliceride. La nivelul muschilor, sunt utilizati ca sursa de energie.
Apolipoproteinele AI si AIV, care stimuleaza lecitin-colesterol-acetiltransferaza, fac ca lipoproteinele HDL care le contin sa fie adevarate colectoare de colesterol liber, pe care il esterifica si il inglobeaza in miezul lipoproteinei. In felul acesta, aceste apolipoproteine pot chiar sa extraga colesterolul din peretii vaselor sanguine, protejand fata de procesul de ateroscleroza.
Interactiunile intre lipoproteine si interactiunile intre lipoproteine si alte structuri, in special vase sanguine, intestin, ficat, muschi si tesut adipos, fac sa existe un adevarat sistem functional al lipidelor, care urmeaza un anume circuit si este supus anumitor sisteme de autoreglare.
CIRCUITUL LIPIDELOR EXOGENE
Lipidele din alimentatie sunt in principal trigliceridele si colesterolul. Acizii grasi absorbiti din lumenul intestinal sunt reesterificati cu glicerolul in interiorul celulelor intestinale si eliberati din acestea sub forma de trigliceride. Trigliceridele si colesterolul sunt eliberate din celulele intestinale in limfa sub forma de chilomicroni, a caror suprafata contine colesterol liber, fosfolipide, apolipoproteina B48 si apolipoproteina A. Dupa ce ajung in sange, prin intermediul ductului toracic, chilomicronii inglobeaza apolipoproteine C, pe care le transfera de la HDL. Odata dobandita apolipoproteina CII, aceasta stimuleaza lipoproteinlipaza, enzima care hidrolizeaza trigliceridele continute in chilomicroni. Hidroliza are loc la nivelul celulelor endoteliale din capilarele tesutului adipos si muscular, iar acizii grasi rezultati sunt preluati de structurile respective si depozitati ca trigliceride in tesutul adipos sau utilizati ca sursa de energie in muschi.
In urma pierderii trigliceridelor, chilomicronii se transforma in chilomicroni remanenti. Chilomicronii remanenti cedeaza inapoi catre HDL apolipoproteinele C si inglobeaza din plasma apolipoproteina E. Dupa ce au inglobat apolipoproteina E, care se poate fixa de receptorii pentru LDL si de LRP, si au pierdut apolipoproteinele C care inhiba aceasta fixare, chilomicronii remanenti se pot fixa prin intermediul apolipoproteinei E de receptorii pentru LDL si de LRP la nivelul celulelor hepatice. In felul acesta, ficatul capteaza colesterolul de provenienta alimentara, pe care il utilizeaza pentru formarea de acizi biliari, inglobarea in membranele celulare, sau in alte scopuri.
Capacitatea ficatului de a capta chilomicronii remanenti, care au inglobat apolipoproteina E depinde de densitatea receptorilor pentru HDL. Cand aceasta densitate este scazuta, o parte din chilomicronii remanenti se pot depozita la nivelul vaselor sanguine, generand procesul de ateroscleroza.
Este de remarcat ca activitatea functionala a chilomicronilor este de asemenea natura incat trigliceridele de origine alimentara sunt transportate catre tesutul muscular si adipos, iar colesterolul de origine alimentara este transportat catre ficat.
CIRCUITUL LIPIDELOR DE ORIGINE HEPATICAFicatul este o importanta sursa de lipide pentru organism. Unele din aceste lipide sunt acumulate de ficat din plasma, altele sunt sintetizate la acest nivel. Trigliceridele se formeaza prin esterificarea glicerolului cu acizi grasi proveniti din plasma sau sintetizati in hepatocite. Colesterolul provine din plasma sau prin sinteza la nivelul hepatocitelor.
Aceste lipide hepatice sunt eliberate de hepatocite in plasma sub forma de VLDL care contin in invelisul lor apolipoproteina B100 si fosfolipide. In plasma, VLDL inglobeaza apolipoproteinele C si E.
Desi VLDL contin apolipoproteinele B100 si E, care se leaga specific de receptorii pentru LDL si de LRP, VLDL nu pot fi captate de hepatocite din cauza prezentei apolipoproteinelor C, care inhiba aceasta captare. La nivelul celulelor endoteliale ale capilarelor din tesutul adipos si muscular, apolipoproteina CII stimuleaza lipoproteinlipaza, care hidrolizeaza trigliceridele, acizii grasi rezultati fiind captati de tesut.
Dupa pierderea trigliceridelor VLDL se transforma in IDL, care pierd apolipoproteinele C si se pot astfel fixa de receptorii pentru LDL si de LRP. Circa jumatate din cantitatea de IDL este captata, iar restul se transforma in LDL. Durata de viata a LDL este mai lunga decat durata de viata a IDL, ceea ce face ca in sangele circulant sa existe o proportie mai mare de LDL decat de IDL.
Atat LDL, cat si IDL, sunt captate de toate tesuturile care contin receptori pentru LDL si LRP. Asemenea receptori se gasesc la nivelul hepatocitelor, dar si la nivelul altor structuri, cum ar fi gonadele si glanda corticosuprarenala, care utilizeaza colesterolul pentru sinteza hormonilor corespunzatori. Surplusul de LDL, care nu sunt captate de receptorii pentru LDL sau LRP se depoziteaza la nivelul vaselor sanguine, generand procesul de ateroscleroza.
HDL SAU CIRCUITUL INVERS AL COLESTEROLULUIHDL iau nastere in plasma prin asamblarea fosfolipidelor si apolipoproteinelor A. In plasma HDL pot ingloba de asemenea apolipoproteine C. HDL capteaza colesterolul liber din membranele celulare la nivelul endoteliului vaselor sanguine, colesterol liber, care, fiind amfoter, se insera in suprafata lipoproteinelor. Apolipoproteinele AI si AIV stimuleaza lecitin-colesterol-acetiltransferaza, enzima care esterifica colesterolul liber. Colesterolul astfel esterificat trece in miezul HDL si lipoproteina creste in dimensiuni. Pe masura ce HDL inglobeaza din plasma apolipoproteina E, HDL vor fi captate de ficat. In acest mod, HDL transporta colesterolul de la vasele sanguine catre ficat. Faptul ca HDL extrage colesterolul din vasele sanguine este probabil responsabil de rolul protector al HDL fata de procesul de ateroscleroza.
DENSITATEA RECEPTORILOR PENTRU LDL, ELEMENT CHEIE PENTRU PROFILUL LIPIDICFicatul este indiscutabil un organ central pentru homeostazia lipidelor si, in special, a colesterolului. La nivelul ficatului, ajunge colesterolul alimentar sub forma chilomicronilor remanenti. Ficatul este principalul furnizor de trigliceride si colesterol catre tesuturi sub forma lipoproteinelor, care contin apolipoproteina B100, respectiv VLDL, IDL si LDL. La nivelul ficatului ajunge colesterolul extras de HDL din vasele de sange. In functie de capacitatea ficatului de a extrage lipoproteinele din sange, raman sau nu in exces chilomicroni remanenti si mai ales LDL, care sa depoziteze colesterol in vasele sanguine si sa genereze procesul de ateroscleroza.
Exista desigur mai multe sisteme de reglare a homeostaziei lipidice. Astfel, de ex., ingestia de glucide creste formarea de VLDL, iar cresterea sintezei de trigliceride face ca ficatul sa elibereze VLDL de mari dimensiuni, dar nu neaparat in numar mai mare.
Elementul central in reglarea cantitatii de lipoproteine din sange este insa densitatea receptorilor pentru LDL. Cu cat aceasta densitate este mai mare, cu atat ficatul va capta din sange mai multe lipoproteine care contin apolipoproteina B100 sau E, si, in special, LDL si chilomicroni remanenti. Cu cat ficatul va capta mai multe LDL si mai multi chilomicroni remanenti, cu atat mai putin se va depune colesterol in vasele de sange si cu atat mai mult va fi incetinit procesul de ateroscleroza.
Pe de alta parte, insa, ficatul are capacitatea de a-si regla densitatea receptorilor pentru LDL. Rezulta ca o modalitate eficienta de lupta impotriva aterosclerozei este cresterea densitatii receptorilor pentru LDL la nivelul ficatului.
STATINELE CRESC DENSITATEA RECEPTORILOR PENTRU LDL LA NIVELUL FICATULUI
INCETININD PROCESUL DE ATEROSCLEROZA
Densitatea receptorilor pentru LDL la nivelul ficatului variaza, in functie de nevoile acestui organ in colesterol. Cu cat ficatul are nevoie de mai mult colesterol, cu atat densitatea receptorilor pentru LDL este mai mare, astfel incat sa poata capta din sange mai multe lipoproteine, care contin colesterol, si sa faca fata acestor nevoi crescute. Este greu de crescut nevoile ficatului in colesterol. Exista insa posibilitatea de a scadea disponibilul de colesterol al ficatului sub nevoile lui reale.
In principal, ficatul are 2 surse pentru colesterol, aportul exogen si sinteza de novo. Limitarea oricareia din cele 2 surse face ca disponibilul de colesterol sa scada sub nevoi. Limitarea aportului este posibila prin regim alimentar. Limitarea sintezei este posibila prin interferarea proceselor biochimice, care produc aceasta sinteza. Ambele metode sunt eficace, dar eficacitatea maxima se obtine prin asocierea lor.
Inhibarea sintezei colesterolului este posibila prin administrarea de statine, medicamente care inhiba enzima 3-hidroxi-3-metilglutaril coenzima A reductaza, notata de obicei HMG-CoA reductaza. Aceasta enzima actioneaza foarte precoce in procesul de sinteza a colesterolului. Scaderea disponibilului de colesterol va face ca ficatul sa produca VLDL mai putine si modificate structural si sa scada in acest fel concentratia VLDL in sange. La scaderea cantitatii de VLDL din sange, contribuie de asemenea scaderea sintezei de apolipoproteina B100, probabil secundar scaderii productiei de colesterol, si cresterea captarii VLDL din sange de catre ficat, ca urmare a alterarii compozitiei VLDL.
Pe de alta parte, insa, cresc nevoile ficatului in colesterol. Aceasta va determina cresterea densitatii receptorilor pentru LDL, ceea ce va avea drept consecinta scaderea marcata a LDL, IDL si chilomicronilor remanenti, lipoproteine care vor fi captate mai intens de catre ficat. La scaderea LDL si IDL din sange contribuie de asemenea scaderea productiei de VLDL, precursoare ale IDL si LDL.
Cel mai important efect este categoric scaderea cantitatii de LDL circulante, ceea ce se asociaza, de asemenea categoric, cu scaderea intensitatii procesului aterosclerotic.
REAC|II ADVERSE ALE STATINELOR
Se apreciaza ca statinele sunt printre cele mai bine suportate medicamente. Cele mai importante reactii adverse sunt cresterea transaminazelor hepatice si miopatia.
Cresterea transaminazelor hepatice apare cu o frecventa de circa 0,1% la doze mici si de circa 0,15% la doze mari. Este insa mult mai frecventa, daca se asociaza cu consumul de alcool. Nu este recomandabil sa se consume alcool in cursul tratamentului cu statine.
Miopatia este, de asemenea, o reactie adversa comuna statinelor si de obicei este precedata de cresterea creatinfosfokinazei (CPK) serice. Frecventa de aparitie difera mult de la un studiu clinic la altul. Cele mai pesimiste rezultate arata o frecventa a cresterii CPK de 10% si o frecventa a miopatiei de 0,1%. Un caz aparte l-a reprezentat cerivastatina, care a produs cazuri de miopatie, care au evoluat cu rabdomioliza si insuficienta renala acuta, generata de mioglobinemie si mioglobinurie consecutive. Probabil ca cea mai corecta atitudine in fata acestei reactii adverse este urmarirea in dinamica a CPK. Probabilitatea ca o crestere a CPK sa fie determinata de miopatie este mare, daca valorile CPK sunt de cel putin 10 ori mai mari decat valorile normale.
In fine, unele studii experimentale au evidentiat ca doze mari de statine pot produce cataracta la unele specii animale, dar studii clinice foarte riguroase au demonstrat ca o asemenea reactie adversa nu apare la om.
EFICACITATEA CLINICA A STATINELOR
Statinele, ca si clasa de medicamente, scad LDL, IDL si VLDL, primele doua lipoproteine fiind considerate clar generatoare de ateroscleroza, si nu scad HDL, lipoproteine considerate protectoare fata de procesul de ateroscleroza. Scaderea acestor lipoproteine este dependenta de doza. Se apreciaza ca un tratament standard cu statine scade LDL colesterolul cu 25-40 %, reduce trigliceridele cu 10-20 %, probabil prin scaderea VLDL, si creste HDL colesterolul cu 5-10 % (Ginsberg H. N., Goldberg I. J.).
Eficacitatea statinelor este clar demonstrata prin studii clinice convingatoare. Astfel, de ex., intr-un studiu clinic, cunoscut sub numele 4S (Scandinavian Simvastatin Survival Study), efectuat pe 4 444 de bolnavi, simvastatina a scazut mortalitatea generala cu 30 % fata de placebo si a scazut mortalitatea produsa prin boala coronariana cu 42 % fata de placebo, fara sa influenteze mortalitatea de alte cauze decat bolile cardiovasculare (Witztum J. L).
Eficacitatea poate fi crescuta prin regim alimentar hipolipidic sau prin asociere cu alte medicamente hipolipemiante. In general, se apreciaza ca eficacitatea maxima se obtine, daca se administreaza seara, la culcare, deoarece sinteza colesterolului are intensitate maxima in timpul noptii.
Eficacitatea diverselor statine este probabil comparabila, dar exista autori care fac o ierarhizare a statinelor din punct de vedere al eficacitatii. Astfel, de ex., in Goodman and Gilman’s The Pharmacological Basis of Therapeutics se afirma ca simvastatina este de 2 ori mai eficace decat lovastatina, care este la fel de eficace ca fluvastatina. Sau, in alti termeni, pentru a scadea LDL-colesterolul cu cel putin 25%, sunt necesare doze de 5 mg simvastatina, 10-20 mg lovastatina sau pravastatina si 20-40 mg fluvastatina. Ierarhia se mentine si pentru doze mari. Pentru a scadea LDL colesterolul cu mai mult de 35 %, sunt necesare 20-40 mg simvastatina sau 80 mg lovastatina. Pravastatina si fluvastatina in doza maxima recomandata de 40 mg nu ating acest obiectiv. In plus, simvastatina este un medicament generic, pentru care exista mai multi producatori, astfel incat exista o competitie de piata de natura sa scada pretul medicamentului.
Ginsberg HN, Goldberg IJ - Disorders of lipoprotein metabolism. Harrison’s Principless of Internal Medicine, 14th editions, McGraw-Hill, 1998, 2138-2149.
Malloy MJ, Kane JP - Agents esd in hyperlipidemia. In: Katzung BG, Basic & Clinical Pharmacology, Appleton & Lange, 1992, 477-490.
McKenney JM - New Cholesterol Guidelines, New Treatment Challenges, Pharmacotherapy 2002, 22(7):853-863.
Ong HT - Protecting the Heart: A Practical Review of the Statin Studies, Medscape General Medicine 2002, 4(4).
Paradiso-Hardy FL, Gordon WL - The Importance of In-Hospital Statin Therapy for Patients With Acute Coronary Syndromes, Pharmacotherapy, 2003, 23(4):506-513.
Stroescu V - Bazele Farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicala, Bucuresti, 1998, 862-877.
The Merck Manual, 17th edition, 200-211.
Witztum JL - Drugs used in the treatment of hyperlipoproteinemias. Goodman & Gilman’s The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGraw-Hill, 1996, 875-897.
Site-ul Internet al Agentiei Nationale a Medicamentului: http://www.anm.ro
Site-ul Internet al Ministerului Sanatatii si Familiei: http://www.msf-dgf.ro
Fig. 1 - Prezentare schematica sumara a circuitului lipoproteinelor in organism si a locului de actiune al statinelor. Chilomicronii (Ch), formati la nivelul intestinului, cedeaza acizi grasi la nivelul tesutului adipos si muscular, transformandu-se in chilomicroni remanenti (Ch.r.), care sunt captati de ficat. Chilomicronii remanenti in surplus se depun la nivelul vaselor sanguine, generand ateroscleroza. VLDL formate la nivelul ficatului cedeaza acizi grasi la nivelul tesutului adipos si muscular, transformandu-se in IDL. Parte din IDL sunt captate de ficat si de alte tesuturi (gonade, glande corticosuprarenale etc.) iar alta parte se transforma in LDL. LDL sunt captate de ficat si de alte tesuturi (gonade, glande corticosuprarenale etc.). LDL si IDL in surplus, care nu au fost captate de ficat sau de alte tesuturi, se depun in vasele sanguine, generand procesul de ateroscleroza. HDL se formeaza in sange, extrag colesterolul din vasele sanguine si cresc in dimensiuni, apoi sunt captate la nivelul ficatului. Extragand colesterolul din vasele sanguine, HDL protejeaza fata de procesul de ateroscleroza. Statinele (S) cresc densitatea receptorilor pentru HDL la nivelul ficatului, astfel incat ficatul extrage mai multe IDL, LDL si chilomicroni remanenti, ceea ce face sa scada depunerea acestora in vasele sanguine si sa incetineasca procesul de ateroscleroza.
Statine autorizate in Romania
Denumirea comerciala si firma producatoare Forma de prezentare Pret
1. Preparate romanesti de simvastatina:
MIVASTIN 10 mg SICOMED S.A Cutie x 1 blister x 10 comprimate filmate 10 mg 126.500 lei
MIVASTIN 20 mg SICOMED S.A. Cutie x 1 blister x 10 comprimate filmate 20 mg 235.800 lei
ZEPLAN 10 mg ARMEDICA S.A. Cutie x 1 blister x 14 comprimate filmate 10 mg 161.000 lei
ZEPLAN 10 mg ARMEDICA S.A. Cutie x 2 blistere x 14 comprimate filmate 10 mg 322.000 lei
ZEPLAN 20 mg ARMEDICA S.A. Cutie x 1 blister x 14 comprimate filmate 20 mg 305.900 lei
ZEPLAN 20 mg ARMEDICA S.A. Cutie x 2 blistere x 14 comprimate filmate 20 mg 611.700 lei
2. Preparate de simvastatina de import:
SIMVOR 5 mg RANBAXY LABORATOIRES Cutie x 2 blistere x 7 comprimate filmate 5 mg 171.500 lei
SIMVOR 10 mg RANBAXY LABORATOIRES Cutie x 2 blistere x 7 comprimate filmate 10 mg 302.000 lei
SIMVOR 10 mg RANBAXY LABORATOIRES Cutie x 4 blistere x 7 comprimate filmate 10 mg 599.600 lei
SIMVOR 20 mg RANBAXY LABORATOIRES Cutie x 2 blistere x 7 comprimate filmate 20 mg 443.600 lei
SIMVOR 20 mg RANBAXY LABORATOIRES Cutie x 4 blistere x 7 comprimate filmate 20 mg 882.300 lei
SIMVOR 40 mg RANBAXY LABORATOIRES Cutie x 2 blistere x 7 comprimate filmate 40 mg 715.800 lei
VASILIP 10 mg KRKA d.d. Cutie x 4 blistere x 7 comprimate filmate 10 mg 607.500 lei
VASILIP 20 mg KRKA d.d. Cutie x 4 blistere x 7 comprimate filmate. 20 mg 911.200 lei
ZOCOR MERCK SHARP & DOHME Cutie x 1 blister x 14 comprimate filmate 10 mg 569.700 lei
ZOCOR MERCK SHARP & DOHME Cutie x 2 blistere x 14 comprimate filmate 10 mg 1.139.300 lei
ZOCOR MERCK SHARP & DOHME Cutie x 1 blister x 14 comprimate filmate 20 mg 850.500 lei
ZOCOR MERCK SHARP & DOHME Cutie x 2 blistere x 14 comprimate filmate 20 mg 1.700.900 lei
ZOCOR FORTE 40 mg MERCK SHARP Cutie x 2 blistere x 14 comprimate filmate 40 mg 2.262.700 lei
& DOHME
ZOCOR FORTE 40mg MERCK SHARP Cutie x 1 blister x 14 comprimate filmate 40 mg 1.131.300 lei
& DOHME
3. Alte statine autorizate in Romania
Atorvastatina
SORTIS 10 mg, GODECKE PARKE DAVIS Cutie x 3 blist. x 10 compr.film 10 mg 1.102.100 lei
SORTIS 20 mg GODECKE PARKE DAVIS Cutie x 3 blist. x 10 compr.film. 20 mg 1.764.600 lei
Fluvastatina
LESCOL 20 NOVARTIS PHARMA Cutie x 4 blist. x 7 caps. 20 mg 905.700 lei
LESCOL 40 NOVARTIS PHARMA Cutie x 4 blist. x 7 caps. 40 mg 1.148.000 lei
LESCOL XL NOVARTIS PHARMA Cutie x 2 blistere x 14 comprimate
filmate cu cedare prelungita 80 mg 1.648.800 lei
Lovastatina
MEDOSTATIN MEDOCHEMIE Ltd Cutie x 1 blist. x 10 compr. 20 mg 186.200 lei
MEDOSTATIN MEDOCHEMIE Ltd Cutie x 3 blist. x 10 compr. 515.300 lei
MEDOSTATIN MEDOCHEMIE Ltd Cutie x 10 blist. x 10 compr. 20 mg 1.552.200 lei
Pravastatina
LIPOSTAT BRISTOL-MYERS SQUIBB Cutie x 3 blist. x 10 compr. 10 mg 1.375.500 lei
LIPOSTAT BRISTOL-MYERS SQUIBB Cutie x 3 blist. x 10 compr. 20 mg 1.839.700 lei
Nota. Sursa acestor date este site-ul INTERNET al Ministerului Sanatatii si Familiei, http://www.mdf-dgf.ro Pretul trecut in tabel este pretul maximal cu amanuntul (pret de farmacie) aprobat de Ministerul Sanatatii si Familiei si care figura pe site-ul INTERNET la data de 31 mai 2002. Preparatele de simvastatina sunt prezentate in ordinea alfabetica a denumirilor comerciale.