Particularitati epidemiologice ale bolii Crohn - tendinte actuale

Dr. Mirela Ciocirlan, Dr. Mihai Ciocirlan, Dr. Dan Piþigoi, Prof. Mircea Diculescu

Deºi descrisã din 1769, maladia Crohn este consideratã o boalã a secolului XX. Studiul epidemiologiei acesteia are o importanþã majorã din mai multe considerente, în primul rând poate pentru cã oferã indicii în descifrarea unei etiologii încã neelucidate, dar ºi pentru elaborarea unor programe de sãnãtate publicã; iar pe de altã parte poate preciza extinderea actualã a bolii. În plus, studiile care se referã la o perioadã de timp mai mare ne oferã informaþii despre istoria naturalã ºi complicaþiile afecþiunii studiate.

Bolile inflamatorii colonice au devenit mai frecvente în ultimele decade, cu o prevalenþã în partea de nord a globului ce se apropie de 0.5%1. Majoritatea studiilor epidemiologice aratã o tendinþã de creºtere a prevalenþei bolii Crohn (BC) între 1950-1990, în timp ce pattern-ul epidemiologic al colitei ulcerative (CU) a rãmas stabil.

Se discutã în ce mãsurã aceastã creºtere este realã sau relativã. Unul din motive ar putea fi creºterea acurateþii diagnostice, altul ar fi neincluderea cazurilor uºoare, care nu necesitã spitalizare.

Geografic prevalenþa BC cunoaºte o manierã descendentã de la nord la sud ºi mai puþin evident de la vest la est. Se sugereazã însã cã variaþiile ar putea rezulta atât din factori de eroare în alcãtuirea loturilor studiate, sau pot reflecta diferenþe ale modului de viaþã, alimentaþiei sau predispoziþiei genetice.2,3

BC ca ºi CU par a fi mai frecvente în þãri industrializate cum sunt cele scandinave, Anglia, America de Nord ºi mai puþin frecvente în þãrile Central ºi Est-europene, Asia ºi Africa 4

Boala pare a avea o distribuþie rasialã ºi etnicã tipicã: populaþiile de evrei sunt mai susceptibile de a face boala oriunde ar fi situate geografic. Sunt studii care, în ciuda datelor comunicate anterior, demonstreazã cã negrii ºi caucazienii au o rata similarã de îmbolnãvire, ºi în plus, faptul cã în rândul populaþiei de culoare se noteazã forme mai severe de boalã. Sugestia autorilor este cã aparentele diferenþe rasiale în distribuþia BC se datoreazã unor factori economici ºi sociali, ºi nu neapãrat apartenenþei etnice.5

Dacã în Canada incidenþa bolii este estimatã la 15.5/100 000 locuitori, în Marea Britanie este de 8.36, iar în America de Nord prevalenþa variazã între 26-198.5 cazuri/100000 locuitori, incidenþa anualã fiind între 3.1-14.6 /100000 locuitori. Pentru americani se citeazã incidenþe similare la populaþia caucazianã, asiaticã sau africanã, dar mai mare pentru evrei.

BC la evrei cunoaºte o prevalenþã între 10-70/100 000 locuitori, de 3-8 ori mai frecventã decât populaþia generalã, este mult mai mare pentru cei nãscuþi în America sau Europa decât pentru cei nãscuþi în Asia/Africa, iar vârsta de debut a scãzut în ultimele 2 decade cu aproape 12 ani.8

În þãrile est-europene incidenþa bolii este mult mai micã (în jur de 1.4/100000) decât în majoritatea þãrilor nord/vest europene. Una din explicaþiile plauzibile oferite de autori constã în identificarea unor diferenþe semnificative privind componenþa microflorei colonice ce variazã geografic astfel încât comparând compoziþia microflorei intestinale la un copil estonian se regãseºte o proporþie crescutã de lactobacili ºi eubacterii, în timp ce la un copil suedez de aceeaºi vârstã vom gãsi un numãr crescut de clostridii.9

În Asia se remarcã o incidenþã micã a BC comparativ cu America de Nord sau Europa. Prevalenþa BC pentru migranþii asiatici care trãiesc în Europa este de asemenea mai scãzutã decât a populaþiei europene, în timp ce pentru colita ulcerativã se citeazã o prevalenþã similarã cu a populaþiei care asimileazã migranþii asiatici. Nu sunt însã diferenþe semnificative privind distribuþia pe sexe, agregare familialã, caracteristici clinice sau istoria naturalã a bolii comparativ cu alte populaþii.10

În ceea ce priveºte vârsta de debut, existã douã vârfuri de incidenþã: în decadele a doua ºi a treia de viaþã ºi dupã 60 de ani.

Se noteazã de asemenea creºterea vârstei de debut, precum ºi o uºoarã preponderenþã femininã în rândul adulþilor tineri cu BC11. Uºoara prevalenþã femininã poate explica un rãspuns autoimun mai accentuat la femeile cu BC.

Cel mai puternic factor de risc pentru apariþia BC este considerat a fi la ora actualã existenþa în familie a unei rude cu aceastã boalã. Pacienþii cu mai multe rude de gradul I având BC au dezvoltat boala la o vârstã mai tânãrã ºi au avut o formã mai extinsã de boalã, fiind implicate atât intestinul subþire cât ºi colonul. În familiile cu BC boala apare cu 15-20 de ani mai devreme la descendenþi.12

Numeroase studii afirmã la ora actualã cã bolile inflamatorii colonice cu caracter familial reprezintã un grup omogen, fenotipic diferit, faþã de cela sporadice ºi implicã frecvent atât intestinul subþire cât ºi colonul. Dacã au expresie clinicã mai severã sau nu faþã de cazurile sporadice este încã un subiect controversat. Se afirmã însã cu certitudine cã rudele de gradul I ale bolnavilor cu BC au un risc de 10-15 ori mai mare de a dezvolta boala decât populaþia generalã.13

Studii genetice au evidenþiat faptul cã aproximativ 25% din pacienþii cu BC au cel puþin o rudã de gradul I afectatã de boalã. HLA B27 joacã un rol important, dar nu determinant, în apariþia bolii. Factorii genetici par sã aibã un rol mai important în BC decât în CU14

Un studiu recent realizat pe un lot mare de copii afectaþi de boalã în þãrile scandinave demonstreazã o incidenþã constantã în ultimii 30 de ani (1.2-1.3/100000) în timp ce incidenþa CU a crescut; pentru lotul studiat vârsta medie de debut a fost 13 ani, excepþional s-au semnalat cazuri înainte de 6 ani.15

Se regãseºte o incidenþã mare a BC la rudele de gradul I ale copiilor cu boalã Crohn (30.7%)16

Mortalitatea este similarã cu a populaþiei generale pentru majoritatea pacienþilor afectaþi de boalã. Totuºi, pentru pacienþii vârstnici cu BC, ca ºi pentru cazurile nou diagnosticate, cu forme severe, rata mortalitãþii este semnificativ mai mare.17 Existã studii care afirmã creºterea mortalitãþii în ultimii 35 de ani la grupe selecþionate de bolnavi, ºi anume la femei sub 50 de ani, cu forme severe de boalã.18

Bibliografie

1. Shivananda S, Lennard-Jones J, Logan R. Incidence of inflammatory bowel disease across Europe: is there a difference between north and south? Gut 39: 690, 1996

2. Ekbom A, Moum B. Epidemiology of inflammatory bowel disease--methodological considerations. Dig Liver Dis. 34(5): 364-9, 2002.

3. Karlinger K, Gyorke T, Mako E. The epidemiology and the pathogenesis of inflammatory bowel disease. Am J Epidemiology 154(4): 328-35, 2001

4. .Andres PG, Friedman L. Epidemiology and natural course of inflammatory bowel disease. Gastroenterol Clin North Am. 28: 255, 1999

5. Andres PG, Friedman L. Epidemiology and natural course of inflammatory bowel disease. Lancet 349: 689, 1997

6. Inflammatory bow dis: epidemiology and management in an english general practice population. Aliment.Pharmacol and Therapeutics 14(12): 1355-59, 2000

7. Loftus EV Jr, Schoenfeld P, Sandborn WJ. The epidemiology and natural history of Crohn's disease in population-based patient cohorts from North America: a systematic review. Gastroenterology 111: 582, 1996

8. Niv Y, Abuksis G, Fraser GM. Epidemiology of Crohn's disease in Israel:Am J Gastroenterol 96 (10):2939-45, 2001

9. Salupere R. Inflammatory bowel disease in Estonia: a prospective epidemiologic study 1993-1998. World J Gastroenterol 7(3): 387-8, 2001

10. Yang SK, Loftus EV Jr, Sandborn WJ. Epidemiology of inflammatory bowel disease in Asia.Ann Intern Med. 128: 849, 1998

11. Yapp T, Stenson R, Thomas G. Crohn disease incidence in Cardiff from 1930. Eur J Gastroenterol and Hepatol.12(8): 907-11, 2000.

12. Freeman HJ. Familial Crohn's disease in single or multiple first-degree relatives.Clin Gastroenterol. 35(1): 9-13, 2002

13. Familial and sporadic IBD: different entities. M. peeters, A Cortot, J Colombel.IBD 6(4): 314-320, 2000

14. Munkholm P, Langholtz E, Nielsen O. Incidence and prevalence of Crohn's disease in the county of Copenhagen. Scand J Gastroenterol 27: 609, 1992

15. Bentsen BS, Moum B, Ekbom A. Incidence of inflammatory bowel disease in children in southeastern Norway: a prospective population-based study 1990-94.Scand J Gastroenterol 36(6): 561-5, 2001

16. Lindberg E, Lindquist B. IBD in adolescents and children in Sweden. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition 30 (3) 259-64, 2000

17. Swarbrick ET, Irvine EJ. A critical review of epidemiological studies in inflammatory bowel disease. Eur J of Gasroenterol and Hepatol 9: 712, 1998

18. Jess T, Winther KV, Munkholm P, Langholz E, Binder V. Mortality and causes of death in Crohn's disease: follow-up of a population-based cohort in Copenhagen County, Denmark. ACP J Club. 137(3): 115-6, 2002.