Articol din publicatia Timisoara Medical Journal nr.4/2004
Click pentru versiunea full text

Ciprian Duta, Caius Lazar, Doru Bordos

Surgical Clinic II, University of Medicine and Pharmacy V.Babes Timisoara
Correspondence to:
Ciprian Duta, M.D., Ph.D., Apateu 25, Timisoara 1900, Tel: 0722-356232, Fax: 0256-289171, Email: ciprian_duta@yahoo.com

Articol din publicatia Timisoara Medical Journal
Click pentru versiunea full text

Authors: Lucian P. Jiga1, Janina Jiga2

1Pius Branzeu Center for Laparoscopic Surgery and Microsurgery, 2Department of Immunology, Victor Babes University of Medicine and Pharmacy, Timisoara
Dr. Lucian P. Jiga, Pius Branzeu Center for Laparoscopic Surgery and Microsurgery, P-ta Eftimie Murgu, Nr. 2, Timisoara, Romania,
Tel: +40-722-646-159
E-mail: lucian_jiga@yahoo.com

Abstract
Dendritic cells (DCs) represent a complex system of uniquely-equipped antigen presenting cells that control both initiation and modulation of the immune responses. Extensive studies documented well the crucial role of DCs not only as triggers of the primary immune activation but also in the induction of the immunological tolerance.

Autori: G. Aprodu*, S. Ionescu**, Doina Mihaialã, C. Botez

Autorii prezinta o seriede 8 chisturi congenitale de coledoc, diagnosticate si tratate de-a lungul a 8 ani. Afectiunea este rara, pana in 1984, in literatura medicala internationala, fiind raportate doar 1532 de cazuri si aproximativ 2430 de cazuri pana in 2000. Este subliniata importanta ecografiei in diagnosticul pozitiv si a confirmarii colangiografice intraoperatorii. In seria studiata nu a existat diagnostic prenatal.

Autori:

Aurelia Enescu1, Maria Homeag2, Alina Manoiu3, Maria Sibisanu4

1 Dr. Aurelia Enescu, sef de lucrari, Discipina Urgente Medico-Chirurgicale, U.M.F. - Craiova.

2 Conf. Dr. Maria Homeag, Disciplina Urgente Medico-Chirurgicale, U.M.F. - Craiova.

3 Dr. Alina Manoiu, medicina de ambulator.

4 Maria Sibisanu, student anul VI, Facultatea de Medicina, U.M.F. - Craiova.

Ne-am propus sa studiem statusul imunitar la pacientii cu neoplasm de colon pe o perioada de 1 an, inainte si dupa tratament cu Corynebacterium parvum. Lotul a fost selectat dupa criteriile cunoscute (sex, grupa de varsta, entitate patologica). La pacientii selectati, s-a efectuat imunofenotipare limfocitara din sangele periferic. Aspectele histopatologice le-am obtinut din materialul prelevat in timpul actului chirurgical. Imunofenotiparea limfocitara evidentiaza deficiente pe linia limfocitelor T citotoxice dificil de corectat prin imunomodulare. Preparatele histologice precizeaza tipul procesului neoplazic la nivelul colonului.

EMC CHIRURGIE OCTOMBRIE
Autori: R. Munteanu*, C. Copaescu, C. Dragomirescu
* Dr. Rubin Munteanu, medic specialist chirurgie, asistent universitar, Clinica de Chirurgie Generala (Prof. dr. Corneliu Dragomirescu), U.M.F. "Carol Davila", Spitalul Clinic “Sf. Ioan”, Bucuresti.

In Clinica de Chirurgie Generala din Spitalul Clinic "Sf. Ioan", am inceput abordul laparoscopic al patologiei uterine in anul 1995; pâna in decembrie 2003, au fost operate 141 de paciente, la care s-a practicat histerectomie totala sau subtotala, in unele situatii, fiind asociate si alte procedee operatorii. Indicatia principala de abord a fost reprezentata de fibromatoza uterina, urmata de prolapsul uterin si de displazia severa de col. Vârsta pacientelor a fost cuprinsa intre 25 si 81 de ani, iar greutatea pieselor de exereza intre 150 si 2200 grame. Initial, am optat pentru abordul vaginal asistat laparoscopic, dar odata cu acumularea de experienta si, mai ales, in cazurile de obezitate, vagin ingust si lung sau dimensiuni ale uterului peste 12 cm, am preferat tehnica integral laparoscopica. Dezavantajele relative ale abordului laparoscopic (durata mai mare a operatiei, utilizarea de echipamente costisitoare) sunt pe deplin compensate de avantaje (refacere postoperatorie rapida, spitalizare redusa, satisfactie crescuta a pacientelor).

F. Turcu*

Desi studiile publicate in literatura de specialitate subliniaza faptul ca abordul endoscopic retrograd al cailor bi-liare nu are o influenta negativa asupra evolutiei unei pancreatite acute biliare (PAB), ci dimpotriva prin dezinclavarea calculului din ampula Vater stopeaza progresia leziunilor pancreatice catre hemoragie si necroza, in lumea chirurgicala romaneasca exista o mare reticenta in a apela la endoscopie, atunci cand aceasta este indicata.

Autor: C. Dragomirescu

EMC CHIRURGIE NOIEMBRIE

Colecistectomia laparoscopica a devenit o operatie curenta in practica chirurgicala zilnica si este considerata in prezent un standard de aur, oferind posibilitatea de a rezolva aproape toate litiazele veziculare simptomatice. Conditiile tehnice particulare creeaza riscuri specifice, mai ales cand opozitia este realizata de incepatorii in acest domeniu. Astfel, se explica prezenta permanenta in publicatiile chirurgicale a unor lucrari relatand incidente, accidente si complicatii si accentuand necesitatea unui bun training al incepatorilor. Articolul reflecta o parte din preocuparile pentru dificultatile colecistectomiei laparoscopice, asa cum au fost prezentate in unele lucrari dedicate, aparute recent.

Autori: D. Cochior*, C. Ciobanu-Oprea, D. Peta, D. Custura, L. Pripisi, V. Tecuceanu

* Dr. Daniel Cochior, sef de lucrari, Facultatea de Medicina, Universitatea "Titu Maiorescu", medic primar chirurg, doctorand, Sectia de Chirurgie (sef de sectie Dr. Dumitru Peta), Spitalul General CF2, Bucuresti.

Conceptul de modelare a mediului de simulare laparoscopica se refera la realizarea unei simulari tridimensionale de un inalt realism a tesuturilor si organelor umane, precum si simularea comportamentului acestora sub actiunea unor stimuli externi, in timp real. Pentru realizarea unei simulari eficiente, trebuie integrate urmatoarele obiective: modelul geometric – reprezentarea grafica, modelul fizic (elasto-dinamic), interactiunea model – utilizator (manipularea). Cele mai mari dificultati sunt reprezentate de raspunsul in timp real, de cele mai multe ori simultan al unor „obiecte” asupra carora se actioneaza, diferentierea lor in timp si spatiu.

Autori: C. Dragomirescu*, R. Munteanu
* Dr. C. Dragomirescu, Clinica de Chirugie Generala, U.M.F. "Carol Davila", Spitalul Clinic "Sf. Ioan", Bucuresti.

Chirurgia laparoscopica colorectala este astazi, la mai bine de un deceniu de la debut, intr-un proces continuu de expansiune, dar si de sedimentare a indicatiilor, posibilitatilor si limitelor ei. Rezolvarea patologiei chirurgicale colorectale necesita, de regula, proceduri chirurgicale complexe, cu grad ridicat de dificultate.

Autori: D. Mitoiu*
* Dr. Dan Mitoiu, Clinica de Chirurgie Generala, Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Ioan", Bucuresti.

Din 1884, cand Bassini a publicat tehnica chirurgicala pentru cura herniei inghinale, care ii poarta numele, numeroase procedee au fost introduse in practica. Multe dintre ele, insa, dupa o prima perioada de entuziasm, au fost abandonate, ele nefiind urmate de rezultatele scontate. Pe parcursul ultimilor 30 de ani, tratamentul chirurgical al herniilor inghinale a continuat sa fie subiectul cel mai dezbatut dintre toate operatiile din chirurgia generala.