Liana Pleº, Spitalul Clinic „Sf. Ioan”, Maternitatea “Bucur” Bucureºti


Articol preluat din Revista Acta Medica Transilvanica pentru sectiunea EMC alte specialitati, luna septembrie 2007.

Numãrul foarte mare ºi diversitatea extremã a afecþiunilor congenitale face imposibilã elaborarea unui screening prenatal care sã detecteze toate tipurile de anomalii. Screeningul afecþiunilor congenitale presupune cel mai adesea combinarea mai multor metode (de exemplu pentru sdromul Down - genetice, ecografice, biochimice). Screeningul este prima treaptã a diagnosticului prenatal al afecþiunilor congenitale, dar utilizarea sa izolatã nu are valoare diagnosticã. Finalitatea screeningului este de a identifica feþii cu risc mare de a prezenta o afecþiune congenitalã, care vor fi supuºi unor proceduri diagnostice invazive, evitându-se procedurile non-necesare ºi potenþial periculoase pentru feþii neafectaþi.

Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |

---

I. Istoric, etiopatogenie, epidemiologie

ADHD este un sindrom definit clinic, caracterizat prin limitarea inadecvata pentru vârsta a atentiei sustinute, asociata de obicei cu impulsivitate si hiperactivitate. Are o înalta prevalenta, puternic impact personal si social si deseori este asociat cu alte tulburari de dezvoltare sau psihiatrice. Genetica joaca un rol important în originea ADHD, dar si factorii de mediu par a fi importanti în expresia acestui sindrom. Informatiile despre ADHD sunt importante pentru pediatru, care deseori joaca un rol central în identificarea, coordonarea si evaluarea tratamentului.

Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |

---

II. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferential. Comorbiditati

Pentru evaluarea copilului cu comportament sugestiv pentru ADHD, este necesara o abordare medicala comprehensiva. În mod obisnuit, aceasta cuprinde un istoric detaliat, un examen fizic complet, o evaluare a dezvoltarii neurologice si efectuarea unor teste selectionate dintr-o larga varietate de proceduri biomedicale. Aceasta evaluare ajuta la confirmarea diagnosticului de ADHD sau identifica alte afectiuni care mimeaza afectiunea. Studiile efectuate la copiii cu ADHD au dovedit o rata înalta a comorbiditatii cu afectiuni de natura psihiatrica, inclusiv tulburari de conduita, depresie si alte tulburari afective, tulburari anxioase si ticuri. În acest articol, care vede ADHD ca una dintre numeroasele expresii clinice ale unei tulburari a prelucrarii neurologice mult mai generalizate, se înfatiseaza o abordare a diagnosticului.

Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |

---

II. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferential. Comorbiditati (continuare)

Pentru evaluarea copilului cu comportament sugestiv pentru ADHD, este necesara o abordare medicala comprehensiva. În mod obisnuit, aceasta cuprinde un istoric detaliat, un examen fizic complet, o evaluare a dezvoltarii neurologice si efectuarea unor teste selectionate dintr-o larga varietate de proceduri biomedicale. Aceasta evaluare ajuta la confirmarea diagnosticului de ADHD sau identifica alte afectiuni care mimeaza afectiunea. Studiile efectuate la copiii cu ADHD au dovedit o rata înalta a comorbiditatii cu afectiuni de natura psihiatrica, inclusiv tulburari de conduita, depresie si alte tulburari afective, tulburari anxioase si ticuri. În acest articol, care vede ADHD ca una dintre numeroasele expresii clinice ale unei tulburari a prelucrarii neurologice mult mai generalizate, se înfatiseaza o abordare a diagnosticului.

Articol preluat din Revista Romana de Pediatrie pentru sectiunea EMC pediatrie, luna septembrie 2007.
Dr. Mirela Iancu, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucuresti

| partea I | partea II | partea III | partea IV |

---

III. Recomandarile Academiei Americane de Pediatrie privind evaluarea copilului scolar cu ADHD (2001)
ADHD este cea mai obisnuita afectiune neurocomportamentala a copilariei. Este una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice pe care le poate întâlni pediatrul. Grija pentru documentarea corecta a comportamentelor, a tulburarilor de învatare si a altor tulburari mentale coexistente asigura evaluarea corespunzatoare si comprehensiva a copilului. Scopul acestui articol este de a trece în revista recomandarile bazate pe dovezi pentru ADHD si implicatiile lor clinice. Recomandarile practice ale Academiei Americane de Pediatrie (AAP) pentru evaluarea si diagnosticarea copiilor scolari cu ADHD ofera medicilor de familie si pediatrilor o baza stiintifica pentru evaluarea copiilor cu probleme de comportament si învatare.

Articol preluat din Revista Societatii Romane de Chirurgie pentru sectiunea EMC chirurgie, luna septembrie 2007.

M. Vartic, A. Chilie, M. Beuran (Chirurgia, 101 (4): 365-374)

Factorii de risc si factorii protectori pentru aparitia hemoragiei digestive
Ulcerul de stress induce la nivel gastrointestinal hemoragii digestive (HD) active sau importante clinic la bolnavii gravi din sectiile de terapie intensivã (STI) si în special la cei cu ventilatie mecanicã sau cu tulburãri de coagulare ce fac parte dintr-o grupã de risc înalt (tabelul 1) (1). Un rol fiziopatologic îl au scãderea pH-ului gastric, cresterea permeabilitãtii mucoasei gastrice si leziunile ischemice.

Articol preluat din Revista Acta Medica Transilvanica pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna septembrie 2007.

C. Mihalache , Facultatea de Medicinã “Victor Papilian” Sibiu

Diagnosticul diferenþial al leziunilor pancreatice încã reprezintã o problemã. În timp ce explorarea CT oferã imagini cu rezoluþie spaþialã înaltã, PET diagnosticheazã leziunile maligne cu o sensibilitate înaltã. Articolul evalueazã beneficiile clinice ale examinãrii de fuziune CT-PET în diagnosticul cancerului pancreatic.

Articol preluat din Revista Practica Medicala pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna septembrie 2007.
Conf. Dr. Dumitru Matei, Sef Disciplina Medicina de Familie UMF „Carol Davila“

1. DEFINITIE. Hepatita cronica reprezinta un sindrom plurietiologic care are ca element comun existenta unor leziuni necroinflamatorii si a unui grad variabil de fibroza, care evolueaza fara ameliorare minim 6 luni. Aceste modificari histologice asociaza manifestari clinice variabile ca intensitate si expresivitate si anomalii biochimice imunologice si imagistice.

Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna august 2007.
Dr. Mirela Ciocirlan, Dr. Mihai Ciocirlan, Conf. Dr. Liana Gheorghe, Prof. Dr. Mircea Diculescu
| prima parte | partea a doua |

---

Introducere

Carcinomul hepatocelular (HCC) reprezinta o cauza importanta de mortalitate la nivel mondial, in particular in ariile geografice unde hepatitele virale sunt endemice. In Romania conform datelor actuale, aproximativ 10% din populatie (peste 2 milioane de locuitori) este infectata cronic cu virusuri hepatitice (B si/sau C) [1, 2, 3].

HCC este o tumora cu agresivitate mare si cu optiuni terapeutice limitate in ciuda progreselor continue si semnificative ale metodelor de diagnostic si tratament. Exista la ora actuala numeroase controverse in literatura privitoare la prognosticul si pattern-urile de evolutie ale HCC. Sunt autori care sustin ca exista pattern-uri de evolutie diferite in arii geografice diferite [4, 5].

Au fost identificati numerosi factori de predictie a prognosticului HCC: stadiul cirozei hepatice asociate, morfologia si staging-ul tumoral, asocierea trombozei venei porte (TVP), valoarea alfa fetoproteinei (AFP). TVP are indiscutabil un efect nefavorabil asupra prognosticului HCC [6, 7, 8, 9].

Cel mai frecvent tromboza venei porte apare in stadiile tardive ale HCC [8, 9], insa uneori se asociaza chiar de la diagnostic, limitand astfel optiunile terapeutice.

In Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni am realizat un studiu ce a urmarit sa identifice factorii predictivi ai asocierii TVP inca de la diagnosticul HCC.

Articol pentru sectiunea EMC gastroenterologie, luna august 2007.
Dr. Mirela Ciocirlan, Dr. Mihai Ciocirlan, Conf. Dr. Liana Gheorghe, Prof. Dr. Mircea Diculescu
| prima parte | partea a doua |

---

Introducere

Carcinomul hepatocelular (HCC) reprezinta o cauza importanta de mortalitate la nivel mondial, in particular in ariile geografice unde hepatitele virale sunt endemice. In Romania conform datelor actuale, aproximativ 10% din populatie (peste 2 milioane de locuitori) este infectata cronic cu virusuri hepatitice (B si/sau C) [1, 2, 3].

HCC este o tumora cu agresivitate mare si cu optiuni terapeutice limitate in ciuda progreselor continue si semnificative ale metodelor de diagnostic si tratament. Exista la ora actuala numeroase controverse in literatura privitoare la prognosticul si pattern-urile de evolutie ale HCC. Sunt autori care sustin ca exista pattern-uri de evolutie diferite in arii geografice diferite [4, 5].

Au fost identificati numerosi factori de predictie a prognosticului HCC: stadiul cirozei hepatice asociate, morfologia si staging-ul tumoral, asocierea trombozei venei porte (TVP), valoarea alfa fetoproteinei (AFP). TVP are indiscutabil un efect nefavorabil asupra prognosticului HCC [6, 7, 8, 9].

Cel mai frecvent tromboza venei porte apare in stadiile tardive ale HCC [8, 9], insa uneori se asociaza chiar de la diagnostic, limitand astfel optiunile terapeutice.

In Centrul de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni am realizat un studiu ce a urmarit sa identifice factorii predictivi ai asocierii TVP inca de la diagnosticul HCC.