Dr. E. Ilicea, Dr. Elvira Ilicea, Facultatea de medicinã, Universitatea Ovidius, Constanþa

Cancerul de col uterin este considerat astãzi o problemã majorã de sãnãtate în întreaga lume, datoritã valorilor înalte pe care le înregistreazã indicatorii de morbiditate ºi mortalitate.

Rata morbiditãþii prin cancer de col uterin de 21,29/ 10.000 înregistratã în 1990 ºi de 27,74/ 10.000 în 1996 situeazã România pe locul II în Europa, iar rata mortalitãþii standardizatã prin aceeaºi cauzã de 14,71/ 10.000, o situeazã pe locul I în Europa.

Dr. Carmen Duicu, Prof. Dr. Eva Kiss, Prof. Dr. C. Rusnac, Clinica Pediatrie II, UMF Târgu-Mureº

În 85% din cazurile de hipertensiune arterialã la copil, este vorba de HTA secundarã unei alte boli. Dintre cei 50 de copii cu malformaþii renale diverse, 13 (26%) au prezentat hipertensiune arterialã. A fost vorba în primul rând de hipoplazii si displazii renale ,rinichi polichistici, dar ºi de malrotaþii renale, ectopie renalã ºi sindrom joncþional prin pensã vascularã. Excluzând complicaþiile infecþioase de tip pielonefritã cronicã, autorii opineazã pentru o hipertensiune arterialã produsã prin mecanism ischemic secundar unor vicii de vascularizaþie (malformaþii vasculare).

Virginia Zanc*, I. Ciuticã*, Irina Brumboiu**, I.S. Bocºan**, Mariana Cristea*

*Catedra de Boli Infecþioase, UMF „Iuliu Haþieganu“ Cluj-Napoca

**Catedra Epidemiologie, UMF „Iuliu Haþieganu“ Cluj-Napoca

Vârstnicii prezintã susceptibilitate mai mare la infecþii pe fond de imunosupresie fiziologicã, iatrogenã, boli cronice. Au fost luaþi în studiu 81 de pacienþi, internaþi cu diagnosticul de pneumonie acutã în Spitalul Clinic de Boli Infecþioase Cluj-Napoca, urmãrindu-se aspectele clinico-evolutive ºi terapeutice în corelaþie cu examinãrile de laborator ºi paraclinice. Îmbolnãvirile au apãrut predominant la sexul masculin (60,5%), cu simptome ºi semne clinice puþin intense sau atipice: febrã (82,7%), frisoane (46,9%), junghi (8,6%) sau dureri toracice (25,9%), tuse productivã (43,2%), dispnee (34,5%), matitate cu murmur vezicular inãsprit (56,8%), raluri crepitante (69,1%). Pe baza examinãrilor de laborator (sindrom inflamator prezent) ºi a radiografiei toracice s-a stabilit diagnosticul de: bronhopneumonie (18,5%), pneumonie bacterianã (44,4%), pneumonie mixtã (37,1%), cu pleurezie la 8 pacienþi. În 2 cazuri s-a evidenþiat agentul patogen: Neisseria spp (1 caz – în sputã) ºi S.pneumoniae (1 caz – în hemoculturã). Tratamentul etiologic a constat în monoterapie (28,6%), asociere de 2 (66,6%) sau 3 (4,8%) antibiotice, predominând betalactaminele cu sau fãrã inhibitori de beta-lactamaze (79%), fluorochinolonele (56,8%).

Dr. Asist. Univ. Elena Mozes*, Dr. Maria Nica, Dr. Tatiana Biolan*, Dr. Adrian Neacºu**

*Clinica de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr.Victor Babeº“ – UMF „Carol Davila“ Bucureºti,

**Direcþia de Sãnãtate Publicã Bucureºti

Coinfecþia HIV-TBC reprezintã o problemã imediatã ºi gravã de sãnãtate publicã ºi o ameninþare socio-economicã, în particular în þãrile în curs de dezvoltare. Apariþia epidemiei de SIDA a venit sã modifice datele epidemiologice ºi cele clinice ale bolii TBC.

O. Bãjenaru [1], C.D. Popescu [3], C. Tiu [1], D. Marinescu [1],Gh. Iana [2]

[1] Spitalul Universitar de Urgenþã Bucureºti, Clinica de Neurologie

[2] Spitalul Universitar de Urgenþã Bucureºti, Departamentul de Imagisticã

[3] Spitalul de Recuperare Iaºi, Clinica de Neurologie

Scleroza multiplã (SM) este cea mai frecventã afecþiune neurologicã a adultului tânãr care determinã invaliditãþi majore, cel puþin în þãrile Europei ºi Americii de Nord. În þara noastrã se estimeazã cã aceastã boalã are o prevalenþã de cca. 35-40 la 100.000 locuitori, aºa cum rezultã dintr-o serie de evaluãri epidemiologice efectuate în anii ’80, a cãror analizã sistematicã a fost realizatã ultima datã în urmã cu peste 10 ani de cãtre Prof. Dr. I. Stamatoiu ºi colab.

Este o boalã care debuteazã la adultul tânãr (20- 40 ani), e de 2-3 ori mai frecventã la femei decât la bãrbaþi. Ca dispunere geograficã predominã în regiunile nordice, prevalenþa mergând de la 1 la 100.000 locuitori în zonele ecuatoriale la 80 la 100.000 locuitori în nordul Europei ºi Americii de Nord.

O. Bãjenaru [1], C.D. Popescu [3], C. Tiu [1], D. Marinescu [1],Gh. Iana [2]

[1] Spitalul Universitar de Urgenþã Bucureºti, Clinica de Neurologie

[2] Spitalul Universitar de Urgenþã Bucureºti, Departamentul de Imagisticã

[3] Spitalul de Recuperare Iaºi, Clinica de Neurologie

O. Bãjenaru, Spitalul Universitar de Urgenþã Bucureºti, Clinica de Neurolgie, UMF „Carol Davila“

Cunoaºterea din ce în ce mai aprofundatã a fiziopatologiei bolilor vasculare majore, în special a celor aterotrombotice, a dus la identificarea unor noi factori de risc precum ºi la stabilirea unor relaþii patogenice complexe între unii dintre aceºtia precum ºi la descoperirea unor interferenþe cu alte aspecte ale patologiei. În acest context definirea sindromului metabolic ca o entitate ce are ca element central obezitatea visceralã, aduce în discuþie elemente noi precum rolul inflamaþiei cronice de grad scãzut în patogenia bolilor cardio- ºi cerebrovasculare, precum ºi multiple interferenþe neuroendocrine în care participarea structurilor cerebrale atât ca element central reglator, cât ºi ca þintã lezionalã este deosebit de complexã ºi încã departe de a fi complet cunoscutã. Studiile experimentale ºi clinice au evidenþiat interferenþe importante între sindromul metabolic ºi riscul de accidente vasculare cerebrale, declinul cognitiv, tulburãrile neuroendocrine induse de privarea de somn de noapte fiziologic, modificãri ale semnalizãrii neuronale induse de o serie de medicamente neuroleptice. Toate aceste aspecte au implicaþii nu numai în înþelegerea mecanismelor patogenice ale afecþiunilor neurologice ºi vasculare, dar ºi în dezvoltarea unor strategii noi de monitorizare ºi tratament de importanþã majorã în multiple domenii clinice precum neurologia, cardiologia, diabetologia, recuperarea neurologicã ºi nu în ultimul rând psihiatria.

H. D. Boloºiu, Laura Damian, Clinica Reumatologicã, U.M.F. „I. Haþieganu“, Cluj-Napoca

Reumatismul articular acut (RAA) constã din numeroase manifestãri clinice, dintre care cele mai importante sunt cardita, poliartrita ºi coreea, care urmeazã infecþiei streptococice ºi tind sã aparã la acelaºi pacient singure sau în strânsã succesiune, cu o frecvenþã mai mare decât ar fi de aºteptat de la asocierea întâmplãtoare. Tabloul clinic al RAA va fi prezentat în succesiunea fenomenelor patologice.

Maria ªuþa [1], Luminiþa Matei [1], R. ªuþa [1], D. Ivan [2]

[1] Facultatea de Medicinã, Universitatea „Ovidius“, Constanþa ºi [2] Spitalul Judeþean Focºani

Strategia terapeuticã farmacologicã în artrita idiopaticã juvenilã (AIJ) este în plinã dinamicã. Principala nouã recomandare este administrarea precoce ºi agresivã a medicaþiei modificatoare de boalã în formele de AIJ cu indicatori de prognostic sever. Terapia farmacologicã optimã implicã recunoaºterea corectã a subtipurilor de boalã, care au prognostic ºi rãspuns diferit la tratament. Metotrexatul rãmâne medicamentul de primã alegere ºi cel mai utilizat în tratamentul acestei boli. Având în vedere recomandãrile FDA ºi rezultatele modeste la sulfasalazinã în cazurile non-responsive la metotrexat, etanerceptul este recomandat ca a doua opþiune de tratament. Datoritã efectelor simptomatice limitate în timp ºi mai ales a reacþiilor adverse, trebuie evitate dozele mari ºi administrarea îndelungatã a glucocorticoizilor la copii.