Dr. Rãzvan Ioan Traºcu, expert medic, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureºti

În perioada 11-31 ianuarie 2007 a fost disponibil online un chestionar de verificare a gradului de satisfacþie a utilizatorilor programului EMCB (arhiva.emcb.ro) la finalizarea ultimei etape (etapa a 3-a).

Programul EMCB este un program de educaþie medicalã continuã derulat online sub egida Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureºti ºi a Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila” din Bucureºti. Prima etapã a programului a debutat în 2004, oferind celor circa 40 de utilizatori înregistraþi la data terminãrii etapei inaugurale articole creditate EMC în cadrul a trei specialitãþi. În prezent, programul s-a extins, atingând o cifrã record de peste 1100 utilizatori, cãrora le va oferi în cadrul etapei a patra (programatã a începe în aprilie-mai 2007) articole creditate EMC grupate în 5 secþiuni principale: „medicinã internã”, „chirurgie”, „pediatrie”, „gastroenterologie” ºi „alte specialitãþi”.

Etapa a patra a programului de educatie medicala continua online EMCB, realizata de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti, in colaborare cu Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti, se va desfasura in perioada 1 aprilie - 30 septembrie 2007.
Ca si in etapele precedente, activitatea de Educatie Medicala Continua (EMC) va consta din publicarea de articole stiintifice si chestionare de verificare a cunostintelor pe site-ul dedicat programului.

Materialele de EMC vor fi grupate in cinci sectiuni: 'medicina interna', 'chirurgie', 'pediatrie', 'gastroenterologie' si 'alte specialitati'.
Fiecare sectiune este creditata cu un numar de 12 credite EMC, conform deciziei CMR nr.413/15.02.2007.

IMPORTANT: Din cauza unor dificultati tehnice, introducerea materialelor creditate EMC aferente lunii septembrie va mai dura cateva zile. Avand in vedere aceste dificultati tehnice (independente de organizatori), precum si faptul ca ultima jumatate a programului s-a suprapus (in cazul multor utilizatori) cu perioada de concedii, organizatorii programului EMCB au decis prelungirea perioadei in care se vor putea completa chestionarele pana la data de 14 octombrie 2007 (inclusiv). Incepand cu data de 15 octombrie, nici unul dintre chestionare nu va mai putea fi accesat. Va multumim pentru intelegere. [04.09.2007]

Precizari suplimentare [ultima actualizare: 5 septembrie 2007 - lista respingeri]

'The Lancet' publica anual un numar 'bonus', dedicat unei anumite teme.
Pentru 2007, tematica aleasa este 'Creativitate si Medicina', numarul respectiv reprezentand o colectie interesanta de eseuri, prezantari, recenzii, etc.

Stimati colegi,

Etapa a treia a programului de Educatie Medicala Continua EMCB a luat sfarsit la data de 30.09.2006. Desfasurata intre 01.04.2006 - 30.09.2006, etapa s-a desfasurat pe 4 sectiuni: medicina interna, chirurgie, pediatrie si alte specialitati.

Incepand din luna decembrie 2006 sunt disponibile diplomele (certificatele) care atesta punctajele EMC pentru medicii care au participat la aceasta etapa a programului EMCB.
- Medicii membri ai CMMB pot sa isi ridice personal certificatele de la secretariatul CMMB, Str. Avram Iancu nr.1, sect. 2, Bucuresti
- Medicii membri ai CMR - filialele judetene pot sa isi ridice certificatele de la sediile judetene ale Colegiului Medicilor din judetul in care isi desfasoare activitatea.

Inscrierea in program a medicilor se desfasoara in continuare in vederea participarii la urmatoarea etapa a programului, care va fi lansata in 2007.
Numele de utilizator si parola medicilor deja inscrisi in program raman valabile pentru etapele urmatoare.

Pana la urmatoarea etapa EMC a programului, invitam medicii sa citeasca materialele stiintifice nou aparute.

Va multumim si va asteptam!

Precizare pentru medicii membri ai colegiilor judetene

Solutia de Cardio e-Learning vine in completarea activitatilor educative si stiintifice desfasurate sub egida Societatii Romane de Cardiologie, in scopul cresterii calitatii actului medical si nivelului de performanta in domeniul respectiv.

Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin in ceea ce priveste stabilirea standardelor de calitate ale actului medical, Colegiul Medicilor din Romania a initiat un amplu program de elaborare a ghidurilor nationale de diagnostic si tratament, concretizat cu aparitia in 1999 a primului volum al acestor ghiduri.

Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 563-571)
Autori: Tr. Pãtrascu, H. Doran, L. Belusicã, M. Prunaiche, O. Musat, I. Vereanu

Introducere
Pancreasul a fost considerat mult timp un organ "misterios", fiind greu accesibil examinãrii si explorãrii, datoritã pozitiei sale profunde, retroperitoneale. Actualmente, metodele imagistice de finete (echografia, dar mai ales tomografia computerizatã si rezonanta magneticã) si-au sporit continuu performantele tehnice, ajungând la o acuratete diagnosticã remarcabilã.
Principial, leziunile chistice ale pancreasului se clasificã în chisturi adevãrate (cu pereti proprii) si false (fãrã pereti proprii). Desi aparent foarte asemãnãtoare, ele au particularitãti anatomo-patologice si evolutive net individualizate, care impun si atitudini terapeutice diferite. Confuzia diagnosticã poate determina un tratament inadecvat, cu consecinte potentiale severe asupra prognosticului, inclusiv vital.

Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie (Chirurgia, 100 (6): 551-555)
Autori: I. Georgescu, R. Nemes, D. Cârtu, V. Surlin, D. Mãrgãritescu, Daniela Dumitrescu, Luminita Chiutu, M. Ciurea, E. Georgescu

Introducere
Poate cã nici una dintre afectiunile abdominale acute nu a trecut prin atâtea incertitudini, controverse, cãutãri si atitudini extreme, generate de gravitatea deosebitã a bolii, frecventa mare a complicatiilor evolutive si mult timp de absenta unor rezultate notabile. Numeroase congrese internationale de consens (Marsilia 1963 si 1984, Cambridge 1983, Atlanta 1992) au fãcut posibilã elaborarea unor ghiduri internationale de diagnostic si tratament (UK Guidelines 1998 si IAP Gudelines 2002), care au statuat o strategie diagnosticã, astãzi bine codificatã, si au marcat o schimbare totalã de atitudine terapeuticã în favoarea unei terapii conservatoare agresive si a unor indicatii chirurgicale parcimonioase, foarte restricive în faza acutã (primele 12 zile).

Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

Prof. Dr. Corneliu Sabetay , Clinica de Chirurgie-Ortopedie Pediatricã, Spitalul Clinic de Urgentã Craiova
Olga Neamtu, E. Cîrstoiu Clinica de Chirurgie-Ortopedie Pediatricã
Florina Dumitrescu, A. Cupsa Clinica de Boli Infectioase, Spitalul nr. 3, Craiova

Existã mai mult de 40 milioane bolnavi infectati HIV în lume, dintre care peste 10 mii sunt romani. În Oltenia (judetul Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti) existã aproximativ 1000 de bolnavi infectati HIV aflati în tratament antiretroviral, dintre care 90% sunt copii cu varste între 10-16 ani. În judetul Dolj dintre cei 400 bolnavi infectati HIV, proximativ 350 au varste cuprinse între 10-16 ani.

Articol din Revista Societatii Romane de Chirurgie

M. Ionescu, C. Stroescu, S. Ciurea, A. Dragnea, T. Dumitrascu, Anna-Maria Tãnase, I. Popescu
Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generalã si Transplant Hepatic

Desi reprezintã doar 2-3% din totalul tumorilor maligne, cancerul pancreatic (CP) constituie a 5-a cauzã de mortalitate prin cancer si a 3-a cauzã de letalitate dintre neoplasmele digestive (1). CP rãmane una dintre cele mai severe neoplazii, prognosticul infaust fiind semnalat de rata globalã a mortalitãtii, de peste 80% în primul an de la diagnostic (2). Exereza tumoralã rãmane unica modalitate terapeuticã cu potential curativ, însã doar 20 - 35% din cazuri sunt rezecabile, în timp ce majoritatea pacientilor nu va putea beneficia decat de mãsuri paleative, chirurgicale sau nonchirurgicale (3).
Mai mult de 40% din pacientii cu CP local avansat au o sperantã de viatã de 3 - 6 luni (4, 5), în timp ce supravietuirea medie postrezectie se situeazã între 12 si 18 luni (6). De asemenea, în ultimele 2 decade se contureazã o tendintã de ameliorare a rezultatelor la distantã, cateva centre de prestigiu în chirurgia pancreaticã (7, 8) raportand supravietuiri la 5 ani de la rezectie de peste 20% (28 - 36%). Astfel, devine desuetã convingerea lui Crile (9) care aprecia în anii "70, prin prisma mortalitãtii operatorii (MT) ridicate (20 - 25%) si a supravietuirii limitate la 5 ani (1 - 3%) dupã duodenopancreatectomia cefalicã (DPC), cã by-passul este tratamentul de electie al CP cefalic.